Cercetătorii de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) și de la Ruhr-Universität Bochum susțin, în baza unor studii cu imagistică prin rezonanță magnetică la indivizi la vârsta de aproximativ 20 de ani, că predispoziția genetică la Alzheimer cu debut târziu se poate observa din tinerețe. ”Am fost interesați să aflăm dacă și cum diferitele variante genetice afectează funcția creierului. De aceea am examinat creierul tinerilor adulți în scaner în timp ce aceștia trebuiau să rezolve o sarcină care le-a provocat memoria", a explicat dr. Hweeling Lee, care a condus studiul actual la DZNE.
La cercetare au participat 82 de tineri bărbați și femei, cu vârsta medie de 20 de ani, toți erau studenți, sănătoși din punct de vedere cognitiv. Conform genotipului lor pentru ApoE, 33 dintre ei aveau o medie, 34 un risc crescut și 15 un risc redus de a dezvolta boala Alzheimer la o vârstă târzie. În timpul studiului pe scanerul creierului, tuturor persoanelor li s-au prezentat peste 150 de imagini succesive afișate pe un monitor. Acestea erau obiecte de zi cu zi, precum un ciocan, un ananas sau o pisică. Unele imagini s-au repetat după un timp, dar uneori poziția obiectelor afișate pe ecran se schimbase.
”Au existat diferențe în activitatea creierului. Diferitele grupuri de participanți la studiu au activat diferitele subcâmpuri ale hipocampului în moduri diferite și în grade diferite. Creierele lor au reacționat astfel diferit la sarcina de memorie. De fapt, am văzut diferențe în activarea creierului. nu numai între persoanele cu risc mediu și crescut, ci și între persoanele cu risc mediu și redus”, spun cercetătorii, potrivit unui comunicat al DZNE. Potrivit acestora, în prezent, nu este sigur dacă aceste efecte sunt semnificative pentru dezvoltarea Alzheimerului la bătrânețe, dar există confirmarea că o predispoziție genetică pentru boala Alzheimer este deja reflectată în creier la vârsta adultă tânără.
Studiul, AICI.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%