Alzheimer, boala care i-a grăbit moartea creatoarei Zina Dumitrescu. Cât e speranța de viață

Celebra creatoare de modă Zina Dumitrescu s-a stins astăzi din viață, anunță DC NEWS. Avea 82 de ani și apropiații spun că suferea de Alzheimer. Boala scurtează viața celor care o fac. Iată care este...
Boala Alzheimer (AD) este o tulburare degenerativă a creierului. Boala distruge celulele creierului și neuronii care le leagă unele de celelalte. Această deteriorare determină o pierdere a memoriei, o schimbare a comportamentului și o reducere a capacităților mentale.
Parcursul fiecărei persoane cu Alzheimer este diferit. Pentru unii, boala progresează lent și lasă funcția mentală în mare parte intactă timp de mai mulți ani. Alteori, Alzheimer este agresiv și le răpește oamenilor memoria. În final, boala devine suficient de severă pentru a perturba viața de zi cu zi. În etapele avansate/finale, bolnavii ajung să aibă nevoie de îngrijire aproape constantă.
46,8 milioane de oameni se estimează că au această boală, la nivel mondial (date din 2015).
Care e speranța de viață
Speranța de viață variază pentru fiecare persoană cu AD. Speranța medie de viață după diagnosticare este de 8 până la 10 ani. În unele cazuri, totuși, poate fi de cel puțin trei ani sau mai mult de 20 de ani.
În general, Alzheimer e diagnosticat destul de târziu, de la primele simptome până la diagnostic fiind în medie 2,8 ani.
Dar ce provoacă Alzheimer?
Cu certitudine nu se știe exact cauza bolii, dar sunt mai multe alte afecțiuni care cresc riscul de apariție a Alzheimer.
Alzheimer este una din cele mai comune forme de demență. Este caracterizată prin acumularea a doua tipuri de proteine în creier: tau și beta-amiloid. Boala Alzheimer degradează creierul și în cele din urmă, duce la deces.
De ce apare?
Nu sunt cunoscute cu precizie cauzele care duc la apariția Alzheimer. „Aproximativ 1% din cazuri, sunt trei gene care sunt considerate determinante pentru apariția bolii și toate cele trei se referă la producția de beta-amiloid, care este, probabil, cauza bolii Alzheimer", spune Dr. Gad Marshall director medical asociat al Center for Alzheimer Research and Treatment at Harvard-affiliated Brigham and Women's Hospital. „Pentru restul de 99% din cazuri, două tipuri de proteină, amiloid și tau, sunt strâns legate cu afecțiunea Alzheimer, dar multe altele pot contribui la dezvoltarea simptomelor, precum inflamații ale creierului, factori de risc vascular sau stilul de viață.
Bolile care duc la Alzheimer
Legătura dintre Alzheimer și trei boli de ochi pare să fie validată de un studiu publicat în iulie 2018 al Alzheimer's& Dementia, Jurnalul Asociației Americane de Alzheimer. Cercetarea întărește legătura dintre glaucom, degenerescența maculară legată de vârstă, retinopatia diabetică și Alzheimer.
Totodată, mai multe studii publicate anul 2018 sugerează că unele cazuri de boală Alzheimer, dar și alte tipuri de demență, pot fi declanșate prin infectarea celulelor cerebrale cu viruși. Am selectat trei dintre ele, din motive de anvergură.
De asemenea, tensiunea arterială este un factor cunoscut ca fiind strâns legat de afecțiunile cardiace dar, mai recent, unele studii au arătat că ar putea avea legătură și cu cogniția, respectiv apariția bolii Alzhemer.
Pe lângă acestea, un studiu recent a arătat că prezența unei proteine în sânge, capabilă să distrugă capacitatea de memorare a creierului. Această descoperire deschide calea unor posibile noi tratamente pentru respectiva formă de demență.
Și somnul - mai precis lispa lui - e legat de boala Alzheimer, cercetătorii atrăgând atenția că obiceiurile bune de somn pot ajuta la menținerea sănătății creierului.
Nu în ultimul rând, inflamația cronică în organism ar putea avea o legătură cu apariția, la vârste mai înaintate, a bolii Alzheimer. Specialiștii spun că mai e nevoie de studii.
Cum te ferești de Alzheimer?
Există alimentele care pot ține departe demența, inclusiv boala Alzheimer, și care îmbină legumele, proteinele și uleiul de măsline cu vinul. Specialiștii le-au combinat din două diete cunoscute. Ei au constatat că dieta MIND, o combinație a două regimuri alimentare cunoscute ce reduc riscul apariției demenței: dieta mediteraneană și DASH. Studiile făcute arată că reduc riscul de Alzheimer cu 53% la cei care le respectă.
De asemenea, un hormon numit irisină - produs în timpul exercițiului - poate proteja neuronii împotriva bolii Alzheimer. Și cel mai bun tip de exercițiu fizic în timpul căruia organismul produce acest hormon este înotul!
Ce face tratamentul?
Tratamentele existente acum nu împiedică progresia Alzheimer și nici nu vindecă boala. De asemenea, nu este clar dacă tratamentul poate adăuga timp în viața unei persoane afectate. În cele din urmă, Alzheimer va progresa și va avea un impact asupra creierului și al corpului. În timp ce progresează, simptomele și reacțiile adverse se vor agrava.
Pe lângă cercetările în curs, există câteva medicamente pot să încetinească progresia AD cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Tratamentul poate îmbunătăți calitatea vieții și poate ajuta la tratarea simptomelor. Discutați cu medicul despre opțiunile de tratament.
Alzheimer ar putea avea în curând tratament.
Cercetătorii au descoperit că blocarea activității retrotranspozonului cu un medicament generic HIV / SIDA reduce semnificativ inflamația legată de vârstă la șoareci bătrâni și în celule umane senescente, dând noi speranțe în tratarea tulburărilor legate de vârstă.
Ultimele descoperiri în domeniu au fost prezentate la Academia de Sănătate, EXCLUSIV, de către Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele Societății de Neurologie din România.
Potrivit lui, noile cercetări care au fost publicate în jurnalul Nature Publishing Group dovedesc nu doar o corelație între Alzheimer și prezența bolii gingivale (parodontoza), ci dovedesc cauzalitatea. „În această boală infecțioasă parodontală există o serie de bacterii care sunt dovedite drept cauzatoare de inflamații și de la inflamații se produce destablizarea danturii cu pierderea dinților. Sunt studii mai vechi care arată că pierderea dinților se corelează cu declinul cognitiv. Recent, una dintre aceste bacterii - Porphyromonas gingivalis - caracteristică bolii parodontale - a fost regăsită prin tehnici moderne de PCR, spre exemplu, în zone de creier care sunt cele mai afectate de boala Alzheimer. Cu alte cuvinte, temporalul median, zona care se cheamă hipocamp și care se ocupă de memorie, cortexul care permite gândirea abstractă și toate funcțile neurologice. Deci pe de o parte există această dovadă într-un număr important de cazuri - cred că au avut 56 de cazuri de pacienți cu Alzheimer care au donat creierul după deces într-o bancă de donare și în felul acesta s-au putut identifica într-un procent foarte mare - de peste 90% din cazuri, bacteria fiind prezentă acolo", a spus el.
Detalii suplimentare despre Alzheimer vezi în video:
-
-
-
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă02.09.2025, 15:51
-
-
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani02.09.2025, 12:32
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.