Mituri despre Alzheimer. Ce NU provoacă boala de temut

Dana Lascu / 11 sep 2019 / 20:05
Cercetatorii au identificat alte gene care sunt factori de risc pentru Alzheimer
Cercetatorii au identificat alte gene care sunt factori de risc pentru Alzheimer

Sunt multe mituri legate de Alzheimer, dar cele mai multe nu au niciun fundament real și, dacă le cădem pradă mai mult rău face. Iată adevărul despre boala Alzheimer, cauzele, simptomele și tratamentele aferente.

Mitul nr. 1: Demența și boala Alzheimer sunt același lucru

Fapt: Demența nu este o boală specifică în sine; mai degrabă, termenul se referă la un grup de simptome care pot fi cauzate de mai multe tulburări cerebrale diferite. Demența se caracterizează prin funcționare intelectuală deficitară, cum ar fi pierderea memoriei, dificultăți de limbaj, scăderea percepției și raționament afectat. Boala Alzheimer este doar unul dintre numeroasele tipuri de demență, deși reprezintă, conform estimărilor, între 60 și 80% din toate cazurile de demență.

O altă diferență între demență și boala Alzheimer este aceea că Alzhemier este o afecțiune degenerativă și nu există în prezent niciun leac. Pe de altă parte, în funcție de cauza demenței, cum ar fi interacțiunile anumitor medicamente sau un deficit de vitamine, simptomele unor tipuri de demență pot fi reversibile.

Mitul nr. 2: boala Alzheimer o au doar persoanele în vârstă

Fapt: În timp ce majoritatea oamenilor diagnosticați cu boala Alzheimer au vârsta de 65 de ani sau mai mult, aproximativ 200.000 de americani sub 65 de ani sunt diagnosticați în fiecare an cu Alzheimer cu debut precoce.

Când oamenii sunt în vârsta între 40 și 50 de ani, medicii ar putea să nu ia în considerare boala Alzheimer și poate dura mult până se pune un diagnostic precis. Simptomele Alzheimer-ului timpuriu pot fi atribuite stresului, menopauzei sau depresiei, la adulții mai tineri, atrag atenția experții de la MedicineNet.

Mitul nr. 3: simptomele Alzheimerului sunt doar o parte normală a îmbătrânirii

Fapt: Pe măsură ce îmbătrânim cei mai mulți dintre noi au unele pierderi de memorie, dar pierderea de memorie asociată cu Alzheimer interferează cu viața de zi cu zi și reprezintă o problemă mult mai gravă. În fazele incipiente, persoanele cu Alzheimer pot uita informațiile pe care le-au aflat recent, pot uita date sau evenimente importante și pot pune aceleași întrebări de mai multe ori. Pe măsură ce boala progresează, însă, oamenii vor deveni în cele din urmă dezorientați, confuzi și pot fi incapabili să îndeplinească sarcini de zi cu zi. În etapele ulterioare, persoanele cu Alzheimer își pierd capacitatea de a mânca și de a vorbi și pot deveni total dependenți de alții pentru îngrijire.

Mitul nr. 4: Alzheimerul nu este mortal

Fapt: Boala Alzheimer este a șasea cauză principală de deces în Statele Unite. Unul din trei vârstnici moare cu Alzheimer sau o altă formă de demență. Persoanele diagnosticate cu Alzheimer trăiesc în medie aproximativ 8 ani după diagnosticare, dar supraviețuirea variază între patru și 20 de ani.

În ultimele etape ale bolii, persoanele cu Alzheimer își pierd capacitatea de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător și adesea își pierd și capacitatea de conștientizare. De obicei, ei necesită îngrijire permanentă și își pierd treptat abilitatea de a merge, de a sta și, în cele din urmă, de a înghiți. De asemenea, devin vulnerabili la infecții precum pneumonia. În plus, dezvoltă comportamente cu risc ridicat în stadii moderate. Ajung să se piardă sau să se rătăcească iar asta crește riscul de accidente fatale.

Mitul nr. 5: Există o mulțime de tratamente pentru boala Alzheimer

Fapt: Din primele 10 cauze de deces în SUA, boala Alzheimer este singura care nu poate fi vindecată. Există două tipuri de medicamente aprobate pentru a ajuta la gestionarea simptomelor Alzheimer, inhibitori de colinesterază și memantina, prescrise pentru a ajuta la tratarea simptomelor cognitive (pierderea memoriei, confuzie și probleme cu gândirea și raționamentul) ale bolii Alzheimer.

Suplimente precum vitamina E au fost testate, dar nu s-au dovedit a fi eficiente în tratarea simptomelor Alzheimer, arată experții citați.

Mitul nr. 6: Cratițele și conservele din aluminiu provoacă boala Alzheimer

Fapt: expunerea la aluminiu nu provoacă boala Alzheimer. O teorie populară din anii '60 -'70 a fost că expunerea la aluminiu din căni, oale și tigăi, conserve, antiacide sau antiperspirante a cauzat boala Alzheimer. Această teorie a apărut deoarece unele studii au arătat niveluri mai ridicate de aluminiu în creierul persoanelor cu Alzheimer; dar tot așa unele studii nu au arătat acest lucru. Au existat numeroase studii cu privire la posibila conexiune între aluminiu de atunci și nu există, în acest moment, dovezi clare care să susțină teoria că expunerea la aluminiu cauzează boala, arată Asociația americană pentru Alzheimer.

Mitul nr. 7: Aspartamul provoacă Alzheimer

Fapt: Nu există nicio dovadă că îndulcitorul artificial aspartam provoacă boala Alzheimer. Îndulcitorul este o combinație de două componente proteice, acidul aspartic și fenilalanina, plus 10% metanol (găsit pe scară largă în fructe, legume și alte alimente vegetale). Corpul descompune componentele din aspartam, la fel cum ar fi atunci când aceste substanțe se găsesc în alimente. Au fost efectuate numeroase studii pentru a afla dacă aspartamul are vreun efect asupra funcției cognitive și până în prezent nu s-a găsit nicio legătură între utilizarea îndulcitorului și pierderea memoriei, după cum au arătat specialiștii de la FDA. La aceeași concluzie au ajuns și experții europeni de la EFSA

Mitul nr. 8: Vaccinurile de gripă cresc riscul de boală Alzheimer

Realitate: Vaccinurile de gripă nu provoacă Alzheimer, după cum arată această meta-analiză din 2015! De fapt, contrariul pare să fie adevărat: numeroase studii au arătat că vaccinurile antigripale și alte vaccinări duc la un risc redus de boală Alzheimer. Un raport din 2001 în Jurnalul Medical Canadian a sugerat că adulții mai în vârstă care au făcut vaccinuri împotriva gripei și a altor boli au un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer decât cei care nu au făcut vaccinările respective. Cu toate acestea, există riscuri reale de a face gripa, în special la vârstnici.

Mitul nr.9: Substanțe folosite în stomatologie provoacă Alzheimer

În ultimele decenii, oamenii s-au preocupat de o posibilă legătură între Alzheimer și substanțele folosite în stomatologie. Umpluturile „argintii" sunt de fapt realizate dintr-un amestec (amalgam) de mercur, argint și staniu, acesta din urmă putând fi toxic. Sunt câteva studii (cum sunt acestea din 2015 și 2016) care arată o posibilă asociere între amalgam și Alzheimer, mai ales la femei, dar nu sunt considerate a fi dovezi concludente de către experții de la Asociația Alzheimer. Mai mult, FDA, Serviciul de Sănătate Publică din SUA, și Organizația Mondială a Sănătății susțin toate siguranța amalgamului pentru restaurări dentare.

Mitul nr. 10: Boala Alzheimer poate fi prevenită

Fapt: Dacă aveți o anumită mutație genetică care predispune pentru boala Alzheimer cu debut precoce (care reprezintă 1% din toate cazurile), nu o puteți preveni. Cu toate acestea, experții de la Harvard, spre exemplu, spun că alegerea stilului de viață sănătos, cum ar fi exercițiile fizice în mod regulat, consumul unei diete sănătoase, menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat, pot ajuta la menținerea unui creier sănătos.

Activitatea fizică și alimentația sănătoasă vă pot reduce riscul și pentru alte boli, cum ar fi bolile de inimă și diabetul, care au fost asociate cu Alzheimer. Mai multe studii au arătat, de asemenea, că menținerea conexiunilor sociale și menținerea unei vieți active cu implicare mentală pot consolida conexiunile dintre celulele nervoase din creier și pot contribui la scăderea riscului de declin cognitiv. Studiile efectuate pe suplimente variind de la vitaminele E, B și C, până la gingko biloba, folat și seleniu despre care s-a tot spus că ar putea preveni demența au fost neconcludente!

Mitul nr. 11: Dacă un părinte a avut Alzheimer, va avea și copilul său

Fapt: Din păcate, cercetările au arătat că cei cu o rudă de gradul I (părinte, frate sau copil) care au boala au un risc mai mare de a o dezvolta ei înșiși Alzheimer. Și dacă părintele dumneavoastră a avut Alzheimer cu debut precoce și aveți mutația genetică specifică pentru tipul de debut precoce, atunci nu puteți preveni dezvoltarea bolii. Există gene de risc și gene determinante care influențează probabilitatea unei persoane de a suferi de această boală. Genele de risc sunt cele care cresc probabilitatea de a dezvolta o boală, dar nu este o garanție absolută că o vei avea. Spre exemplu, APOE-4 este o astfel de genă de risc care este prezentă în aproximativ 20 – 25% din cazurile de Alzheimer.

Mitul nr. 12: Leziunile la cap cauzează boala Alzheimer

Fapt: Unele cercetări au arătat că leziunea cerebrală severă sau moderată poate crește riscul unei persoane care dezvoltă boala Alzheimer sau un alt tip de demență, chiar și la ani după accidentare. Dar nu toți cei care suferă traume severe la cap vor dezvolta demență și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege legătura posibilă.

Studii recente au sugerat că leziunile cerebrale ușoare traumatice repetate, cum ar fi confuziile ușoare din sporturile de contact precum fotbalul, hocheiul și boxul ar putea fi legate de un tip de demență numit encefalopatie cronică traumatică (CTE).
Leziunile traumatice ale creierului pot fi legate de anumite anomalii proteice cheie găsite în creierul pacienților Alzheimer. Cercetările sugerează, de asemenea, că leziunile traumatice ale creierului pot fi mai susceptibile de a cauza demență la cei care au gena de risc APOE-e4. Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege aceste conexiuni, arată experții.

Mitul nr. 13: Persoanele cu Alzheimer sunt agitate, violente și agresive

Fapt: Este adevărat că unele persoane care dezvoltă boala Alzheimer pot deveni agitate sau agresive, însă toată lumea experimentează boala diferit și nu toți cei cu Alzheimer devin violenți. Atunci când oamenii acționează agresiv, deseori se datorează creșterii confuziei, fricii și frustrării pe care le provoacă Alzheimer. Este important ca cei care-i îngrijesc să înțeleagă ce ar putea supăra persoana cu Alzheimer, pentru a-i gestiona mediul și pentru a comunica clar cu ei. Atunci când îngrijitorii învață cum să răspundă unui pacient cu Alzheimer, îl pot calma adesea și pot preveni multe comportamente negative.

Mitul nr. 14: Persoanele cu Alzheimer nu pot funcționa în viața de zi cu zi

Fapt: Persoanele cu boala Alzheimer trăiesc vieți active și angajate. Asociația americană pentru Alzheimer arată că multe persoane cu această boală găsesc un nou scop în viață, acela de a se bucura cât mai mult de lucrurile mici, după diagnostcare. În stadiile timpurii ale bolii, mulți oameni devin proactivi prin voluntariat, petrecând mai mult timp cu familia, făcând albume foto și scriind scrisori și chiar participând la cercetarea Alzheimer. În etapele ulterioare, persoanele cu Alzheimer care au sprijin și îngrijire pot participa în continuare la unele activități inclusiv de grup.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.27