Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un nou studiu privind comportamentul sedentar a constatat că activitățile pasive din punct de vedere mental, cum ar fi privitul la televizor, cresc probabilitatea de a dezvolta demență, în timp ce utilizarea unui computer o reduce, notează Medical News Today.
Mai mult, cercetătorii susțin că diferența dintre cele două nu este influențată de cât de activă fizic este o persoană atunci când nu stă jos.
Studiul constată că a fi activ din punct de vedere mental și implicat în timp ce stai jos poate reduce șansele de a dezvolta demență. În schimb, statul în poziție pasivă crește acest risc.
Vezi și: Activitatea fizică, o prelungire a vieții. Reducere cu 13% a riscului de mortalitate prematură
”În contextul demenței, studiul arată asocieri diferențiate între două tipuri de comportament sedentar care ar putea fi clasificate ca fiind pasive mental, vizionarea televizorului, și active mental, utilizarea calculatorului.
Acest lucru se bazează pe propriile noastre cercetări care arată asocieri diferențiale similare cu depresia la adulți", a declarat dr. Mats Hallgren, de la Karolinska Institutet din Stockholm, Suedia, pentru Medical News Today.
Alte cercetări au observat, de asemenea, diferențe în privința efectele asupra sănătății ale comportamentul sedentar pasiv față de cel activ, inclusiv un studiu care a constatat rezultate diferite între cele două pentru riscul cardiovascular.
Autorii noului studiu au analizat dosarele de sănătate a 146.651 de participanți la UK Biobank. Toți participanții aveau peste 60 de ani - vârsta medie a fost de 64,59 ani - și niciunul nu a fost diagnosticat cu demență la acel moment.
Cercetătorii le-au urmărit utilizarea televizorului și a computerului timp de 11,87 ani în medie, la sfârșitul cărora 3.507 persoane au dezvoltat demență.
”Această cohortă este cu adevărat uimitoare. Ceea ce se întâmplă atunci când ai atât de mulți oameni este că poți ajunge la câteva mii de cazuri de demență.
Apoi poți începe să vezi care sunt unele dintre cele mai puternice asocieri. O mulțime de studii cu un grup mai mic sfârșesc, evident, prin a avea mai puține cazuri de demență cu care să lucreze.
Acest grup mare ne oferă cu adevărat capacitatea de a scoate la iveală unele asocieri pe care nu le-ai găsi în studiile mai mici”, a spus dr. David Raichlan, de la University of Southern California.
Demența este un sindrom datorat unei boli cerebrale, de obicei de natură cronică sau progresivă, în care există o deteriorare a multiplelor funcții corticale superioare, incluzând memoria, gândirea, orientarea, înțelegerea, calculul, capacitatea de a învăța, limbajul și judecata.
Mai multi factori de risc au fost identificați cu potențial de creștere a șanselor de a dezvolta demența, precum și de agravare a evoluției uneia deja instalate.
Printre acești factori se află:
- Vârsta, demența este, în general, întâlnită la categorii izolate, corespunzătoare vârstelor de peste 65 de ani;
- Istoricul familial - probabilitatea de a dezvolta demența în decursul vieții este cu atât mai mare cu cât un membru al familiei a fost diagnosticat în trecut;
- Rasa - riscul rasei caucaziene este mai mic decât în cazul hispanicilor și al afro-americanilor;
- Prezența sindromului Down - copiii cu sindrom Down pot dezvolta demență mai devreme decât intervalul comun;
- Istoricul de traumatisme la nivel cranian;
- Patologii cardiovasculare în antecedent sau în prezent;
- Diabet;
- Depresie;
-Alcoolism;
- Dieta precară și lipsa exercițiilor fizice;
- Tulburări de somn;
- Carente vitaminice;
- Anumite medicamente (ex: somnifere), potrivit Mayo Clinic.
- Pierderea memoriei - reprezintă manifestarea centrală a demenței și unul din primele semne care indică instalarea demenței;
- Tulburări de comunicare - evidențiabile prin dificultatea de a ”găsi cuvintele potrivite”;
- Tulburări de vedere;
- Tulburări de coordonare a segmentelor corpului;
- Tulburări de concentrare;
- Lipsă intermitentă a orientării spațio-temporale;
- Confuzie;
- Dificultăți în gândire critică;
- Modificări ale personalității;
- Modificări ale dispoziției;
- Afectarea sănătății mintale - depresie, anxietate, paranoia;
- Agitație psiho-motorie;
- Halucinații;
- Comportament social modificat.
A uita informațiile banale înseamnă probleme cognitive minore. În 90% dintre cazuri, deficiențele cognitive minore, adică uitatul listei de cumpărături, se rezolvă de la sine.
Însă rezolvarea lor înseamnă ca toți factorii de risc cardiovasculari să fie ținuți sub control.
”Hipertensiune necontrolată, diabet zaharat, dislipidemie, adică colesterolul crescut, obezitate, fumat. Niște factori de risc care poate nu ne duce neapărat cu gândul la afectare cognitivă și în final la demență, dar ei contribuie, toți acești factori”, a explicat dr. Mihai Viorel Zamfir, medic specialist psihiatrie, la ”Doctor de bine” de la Pro Tv.
Aceste boli necontrolate conduc la modificări ale circulației cerebrale și afectează neuronii și pot declanșa așa-numita demență de origine vasculară. Citește mai departe AICI.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.