Somnul de scurtă durată, la prânz, și regulat menține creierul mai tânăr prin păstrarea volumului acestuia, care este o calitate legată de funcțiile cognitive și un risc mai mic de demență și alte boli.
Chiar dacă unele studii au indicat faptul că ațipeala ar putea fi colerată ci un risc mai mare de hipertensiune și de accident vascular, dar și cu tulburări de somn, precum insomnia, un studiu recent realizat de oamenii de știință din SUA, Marea Britanie și Uruguay a evidențiat un lucru extrem de important în privința riscului de demență, tulburare neurodegenerativă care afectează la ora actuală peste 55 de milioane de adulți în vârstă.
Concret, cercetătorii din cele trei state au analizat datele de la 378.932 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani pentru a vedea cum se descurcau din punct de vedere cognitiv cei care sunt ”programați” genetic să tragă un pui de somn regulat în comparație cu cei care nu aveau gene comparabile, notează Science Alert.
Astfel, aceștia au descoperit că cei care ațipeau aveau creiere mai mari, echivalente cu cele a a persoanelor care erau cu 2,6 până la 6,5 ani mai tinere.
”Studiul nostru indică o legătură de cauzalitate între somnul obișnuit și un volum total mai mare al creierului”, spune autorul principal Valentina Paz, cercetător în neuroștiințe la University College London.
Cercetările anterioare efectuate pe adulți cu vârsta de peste 65 de ani sugerează că somnul în timpul zilei îmbunătățește cogniția pe termen scurt, cei care ațipesc fiind mai performanți decât cei care nu ațipesc la testele cognitive.
Noul studiu nu a înregistrat durata somnului, dar studiile anterioare sugerează că somnul de sub 30 de minute este cel mai bun, în plus, dacă nu se depășește ora 15.00, sunt șanse mai mici de a afecta somnul de noapte.
Ațipitul de după masă a câștigat atenție în ambele direcții, iar întrebarea dacă a face în mod regulat acest lucru este bună sau rea pentru cogniție este una complexă.
De altfel, este cunoscut faptul că timpul de răspuns și memoria scad cel mai mult pe parcursul îmbătrânirii, iar declinul cognitiv este mai frecvent în rândul adulților în vârstă, motiv pentru care Paz și echipa sa spun că identificarea factorilor de risc modificabili, cum ar fi modelele de somn, este importantă.
”Asocierea dintre somn și volumul creierului nu este bine caracterizată, chiar dacă aproape o treime dintre adulții în vârstă dorm, iar reducerile volumului creierului sunt mai frecvente la adulții în vârstă”, scrie echipa în lucrarea publicată în Sleep Health.
Noua cercetare a analizat rezultatele în materie de sănătate și cele cognitive pentru persoanele purtătoare ale acestor variante genetice, precum și pentru mai multe subseturi, eliminându-se datele persoanelor purtătoare ale unei variante legate de somnolența excesivă din timpul zilei.
După această primă sortare a informațiilor, datele genetice și scanările cerebrale au fost disponibile pentru 35.080 de persoane, astfel încât cercetătorii au analizat volumul creierului și 92 de secțiuni de ADN care au fost legate de propensiunea pentru somnolență diurnă regulată și au efectuat o analiză folosind randomizarea mendeliană.
Această abordare poate ajuta la orientarea deciziilor medicale, de sănătate publică și genetice prin identificarea genelor despre care se știe deja că au un anumit efect asupra sănătății, permițând cercetătorilor să identifice alte efecte care ar putea fi influente în studiile observaționale.
”Acesta este primul studiu care încearcă să deslușească relația cauzală dintre somnul obișnuit în timpul zilei și rezultatele cognitive și structurale ale creierului”, mai spune Paz.
Potrivit datelor, creierele celor predispuși la somnul de după masă erau în medie cu 15,8 centimetri cubi mai mari, iar diferența medie estimată în ceea ce privește volumul creierului era echivalentă cu o îmbătrânire cuprinsă între 2,6 și 6,5 ani.
”Pentru unii oameni, somnul scurt în timpul zilei poate fi o parte a puzzle-ului care ar putea ajuta la păstrarea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim”, spune autorul secund Victoria Garfield, epidemiolog genetician la UCL.
Uitarea și declinul cognitiv ușor sunt semne firești ale îmbătrânirii, însă când o persoană nu are răspunsuri la întrebările ușoare, dar importante, precum dacă și-a luat medicația obișnuită, aceste pot fi semne de demență.
Mai mult decât atât, demența nu înseamnă doar pierderea memorie, ci și pierderea unora dintre funcțiile mintale, precum învățarea și memoria, limbajul, funcția executivă, atenția complexă, funcția perceptiv-motorie sau cogniția socială.
Deși nu există ”leac” pentru demență, diagnosticarea precoce este foarte importantă, tratamentul putând face o mare diferență în privința gestionării simptomelor, precum și a calității generale a vieții.
Vezi și: 18 moduri de a ne sabota somnul. Gestul banal care ne poate ajuta să dormim mai bine
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.