Boala arterială periferică afectează aproximativ 202 milioane de persoane și este frecventă la 10% dintre adulții de peste 55 de ani. Care sunt factorii de risc ai bolii și care sunt metodele de...
Boală arterială periferică este o afecțiune frecventă în care arterele îngustate reduc fluxul sanguin către brațe sau picioare.
În cazul bolii arterelor periferice, picioarele sau brațele - de obicei picioarele - nu primesc suficient flux sanguin pentru a face față cererii.
Boala arterială periferică este o boală cardiovasculară frecventă, cu o estimare a numărului pacienților la aproximativ 202 milioane de persoane, la nivel mondial și cu o prevalență de 10% din adulții de peste 55 de ani, potrivit Sanador.
Boala arterială periferică este, de obicei, un semn al acumulării de depozite de grăsime în artere, ateroscleroza, boala care provoacă îngustarea arterelor și astfel se reduce fluxul sanguin în membre.
Printre factorii de risc pentru boala arterială periferică se numără factorii de risc cardiovascular care includ:
- vârsta înaintată
- fumatul
- hipertensiunea arterială
- sexul
- prezența aterosclerozei în alte teritorii vasculare
- istoricul familial de boală aterosclerotică la vârstă tânără
- prezența diabetului zaharat
- prezența dislipidemiei
- prezența homocisteinemiei.
Categoriile de pacienți cu risc crescut pentru dezvoltarea bolii arteriale periferice sunt:
- pacienții de peste 65 de ani
- pacienții cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani cu un factor de risc pentru ateroscleroză
- pacienții cu vârsta sub 50 de ani cu diabet și cel puțin un alt factor de risc
- pacienții cu boală aterosclerotică în alt teritoriu vascular.
Toți aceștia trebuie evaluați activ la controalele periodice.
Semnul caracteristic al bolii arteriale periferice este durerea, în special durerea la mers - claudicație intermitentă.
Potrivit dr. Anca Chitic, medic specialist cardiologie cardiovasculară, alte simptomele ale bolii arteriale periferice includ:
- senzația de durere
- disconfort
- crampe musculare
- oboseală la nivelul mușchilor extremităților inferioare, care este indusă de efort și ameliorată de repaus.
”Motivul pentru care apare această durere este suferința mușchilor, din cauza aportului insuficient de oxigen și substanțe nutritive.
În evoluție, durerea apare la distanțe progresiv mai mici de mers, în repaus și poate fi chiar și continuă.
În stadiul avansat al bolii, din cauza fluxului sanguin deosebit de scăzut la nivel local, apar tulburări trofice la nivelul membrelor inferioare”, a declarat dr. Anca Chitic, medic specialist chirurgie cardiovasculară, la Digi 24.
De asemenea, pacienții mai acuză ”senzația de picioare reci, modificările de colorație, paloare sau cianoză, parestezii, unghii îngroșate, inflamații ale dermului, tegumente lucioase”, a mai spus medicul, subliniind că ”este o boală deosebit de gravă, cu potențial invalidant, prin faptul că poate duce la amputații și deces”.
Vezi și: 18 moduri de a ne sabota somnul. Gestul banal care ne poate ajuta să dormim mai bine
Diagnosticarea bolii arteriale periferice se face în urma unui consult medical, unde medicul va urmări semnele specifice bolii arteriale periferice, precum și prin măsurarea tensiunii arteriale la nivelul brațului, respectiv al piciorului.
De asemenea, medicul va putea cere și efectuarea unor teste imagistice, precum ultrasonografie și angiografie, dar și o serie de analize de sânge, pentru identificarea factorilor de risc.
”Diagnosticarea vasculară beneficiază de tehnologii foarte moderne de diagnostic: ecografie Dopller arterială la diferite nivele, angio-CT sau angio-RMN, care au avantajul că sunt non-invazive sau o metodă deosebit de precisă este arteriografia periferică, unde se obține un abord vascular arterial și se injectează substanță de contrast la nivelul patului vascular arterial.
Pentru un diagnostic cu o acuratețe mare este nevoie de o aparatură performantă, de angio-CT și, de asemenea, de abordarea pacientului multidisciplinară, într-o echipă complexă care să includă medici cu experiență vastă, de chirurgie vasculară, cardiologie intervențională, anestezie, imagistică”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește tratamentul bolii arteriale periferice, medicul susține că după ce a fost pus diagnosticul complet, ”în echipă se alege opțiunea de tratament, personalizată, combinația de proceduri care să aibă cel mai bune rezultate pentru fiecare pacient”.
Tratamentul presupune:
- metode nefarmacologice, ”în primul rând schimbarea stilului de viață - exerciții de mers, igiena optimă a piciorului, combaterea factorilor de risc, sistarea fumatului, controlul riguros al diabetului, dislipidemiei, hipertensiunii arterial”, spune medicul.
- medicație, adică ”medicamente anticoagulante, antiagreante, vasodilatoare și hipolipemiante, care scad colesterolul, dar și stabilizează plăcile de aterom”, a mai spus chirurgul.
”Foarte important este tratamentul de revascularizare, care are ca scop restabilirea unui flux sanguin adecvat la nivelul membrelor inferioare, având ca și consecință îmbunătățirea simptomelor, statusului funcțional, calității vieții pacienților și, foarte important, evitarea amputațiilor majore”, a mai spus medicul.
Tratamentul de revascularizare se poate face intervențional, prin angioplastie cu baloane sau prin montare de stenturi.
”Tratamentul chirurgical beneficiază de mai multe proceduri, mai simple, de curățare a zonelor de bifurcație arterială de plăcile de aterom, sau operații complexe, de by-pass arterial, care practic ocolesc zona de vas închis”, a mai spus chirurgul, subliniind că ”tendința este spre un tratament personalizat și frecvent se utilizează chirurgia hibridă, combinația celor două tipuri de proceduri, endovasculare și deschise, ca să avem avantajele celor două tehnici, să anulăm limitele lor și să obținem cât mai bune, cu un tip de recuperare cât mai rapid și să evităm complicațiile”, a concluzionat chirurgul cardiovascular.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
