Tulburarea de anxietate generalizată poate să apară la orice vârstă și afectează 3% din populația adultă. Psihologul Gina Dafinoiu ne-a vorbit despre simptomele acestei afecțiuni și modul în care poate fi...
Tulburarea de anxietate generalizată este o afecțiune mentală care provoacă frică, îngrijorare și un sentiment constant de copleșire.
Anxietatea generală poate afecta atât copii, cât și adulți, iar cea mai mare parte dintre persoanele cu acest tip de tulburare se confruntă cu una sau mai multe alte condiții psihiatrice, care includ:
- depresie majoră
- fobii specifice
- tulburare de anxietate socială
- tulburări de atacuri de panică.
Tulburarea de anxietate generalizată este frecventă și afectează 3% din populația adultă. Anxietatea în copilărie apare la aproximativ 1 din 4 copii la un moment dat, între 13 și 18 ani. Cu toate acestea, prevalența pe parcursul vieții a unei tulburări de anxietate severă la copiii cu vârste cuprinse între 13 și 8 ani este de aproximativ 6%, notează Cleveland Clinic.
Deși nu se cunoaște cu exactitate cauza care duce la apariția anxietății generaliza, se crede că este vorba de o combinație completă de mai mulți factori, între care cei genetici, biologici și de mediu.
Mai multe zone ale creierului și procese biologice joacă un rol cheie în frică și anxietate.
Cercetătorii continuă să învețe mai multe despre aceste procese complexe.
De asemenea, oamenii de știință au descoperit care sunt factorii de mediu care pot expune o persoană la un risc mai mare de a dezvolta tulburarea de anxietate generalizată. Aceștia includ:
- experiența unui eveniment traumatic
- aflarea într-un mediu stresant
- faptul că trebuie să gestionați o boală cronică
- experimentarea abuzului asupra copilului.
Vezi și: 18 moduri de a ne sabota somnul. Gestul banal care ne poate ajuta să dormim mai bine
Psihologul Gina Dafinoiu a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL care sunt semnele prin care putem recunoște anxietatea generalizată și care sunt riscurile la care sunt expuse persoanele care trec prin astfel de situații.
”Anxietatea generalizată este o tulburare care se manifestă printr-o îngrijorare și un sentiment excesiv de anxietate față de mai multe evenimente, activităţi care se derulează pe o perioadă de mai multe zile sau pentru cel puțin șase luni.
Anxietatea excesivă devine din ce în ce mai greu de controlat şi acesta ar putea fi primul semn al unei tulburări de anxietate generalizată”, a declarat psihologul Gina Dafinoiu, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Astfel, pe lângă starea de îngrijorare și de frustrare legată de anumite aspecte ale vieții, chiar și atunci când nu este cazul, ”simptomele pe care ei le mai au sunt următoarele: dificultăți de concentrare, oboseală, epuizare, tensiune musculară, dificultăți de somn, transpirație excesivă, dureri repetate de stomac, senzație de slăbiciune în corp, gura uscată, spasme, tremurături, bătăi ale inimii rapide, diaree, furnicături”, a mai spus psihologul.
Potrivit psihologul, persoanele cu anxietate generalizată ”gestionează foarte greu îngrijorarea pe care o simt și asta poate conduce la manifestarea unor tulburări în sfera profesională, socială și alte domenii”. Un motiv în plus de a se încerca o diagnosticare cât mai timpurie și de a se încerca obținerea unui tratament adecvat.
De altfel, mai spune psihologul, ”anxietatea generalizată se dezvoltă lent. Ea poate apărea în copilărie în anumite situații, dar mai des apare în jurul vârstei de 30 de ani”, iar pentru tratarea acesteia sunt necesare sesiuni de psihoterapie, iar în cazurile mai grave se poate recurge inclusiv la tratamente medicamentoase.
Pentru diagnosticarea tulburării de anxietate generalizată, furnizorul de servicii de sănătate va folosi o serie de criterii incluse în DSM (Manualul de Diagnostic și Statistici al bolilor mintale), iar acestea cuprind:
- anxietatea ți îngrijorarea excesivă tip de cel puțin șase luni
- dificultăți în a controla îngrijorarea
- anxietatea are ca rezultat o suferință semnificativă sau afectează funcționarea zilnică
- anxietatea nu se datorează unei cauze fizice, cum ar fi problemele tiroidiene sau consumul de substanțe ilegale.
De asemenea, anxietatea este asociată cu trei sau mai multe simptome din ultimele șase luni:
- neliniște sau senzație de neliniște
- oboseală ușoară
- dificultăți de concentrare
- tensiune musculară
- probleme de somn
- iritabilitate.
Pe lângă vizualizare acestor simptome, furnizorul de servicii medicale va recomanda și efectuarea unor teste pentru a putea exclude condițiile medicale care pot duce la apariția simptomelor specifice anxietății. Acestea includ:
- teste de sânge pentru afecțiunile tiroidiene
- teste de sânge pentru stabilirea nivelului de zahăr din sânge
- ecocardiograma
- test toxicologic.
Potrivit psihologului Gina Dafinoiu, pentru tratarea anxietății generale sunt recomandate sesiuni de psihoterapie, care includ terapiile cognitiv comportamentale și care pot ajuta la o funcționare mai bună și la o creștere a stării de bine.
De asemenea, mai spune psihologul, ”medicație acolo unde este cazul”, iar această decizie este luată de către psihiatru, în situația cazurilor mai grave și pentru care psihoterapia nu este de ajuns.
Tratamentul medicamentos poate cuprinde antidepresive și medicamente anti-anxietate.
Deoarece nu sunt cunoscute cauzele, ci doar factorii de risc, tulburarea de anxietate generalizată este o afecțiune psiho-emeoțională ce nu poate fi prevenită.
Însă multe dintre simptome pot fi atenuate prin tratament, un motiv în plus de a apela la un specialist încă de la primele simptome pentru a reduce cât de mult se poate impactul pe care această tulburare îl poate avea asupra stării de sănătate, dar și asupra vieții cotidiene, a pacientului, precum și a celor din jurul său.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Odată cu pensionare multe persoane se degradează psihic, dar și din punct de vedere al sănătății fizice. De ce se întâmplă acest lucru.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
