Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Scleroza multiplă (SM) este o boală neurodegenerativă progresivă care afectează, conform estimărilor, circa 2,8 milioane de oameni din întreaga lume și pentru care nu există un tratament vindecător. Conform unui nou studiu, publicat în revista Science (link direct studiu), realizat de cercetători de la Harvard „T.H. Chan” School of Public Health este foarte probabil ca această boală implacabilă să fie cauzată de infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV).
„Ipoteza conform căreia virusul Epstein-Barr provoacă Scleroza Multiplă e investigată de ani buni de grupul nostru și de alții, dar acesta este primul studiu care aduce dovezi convingătoare ale cauzalității”, a spus Alberto Ascherio, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard Chan School și autor principal al studiului.
„Este un mare pas, deoarece sugerează că majoritatea cazurilor de SM ar putea fi prevenite prin oprirea infecției cu EBV și că țintirea virusului Epstein-Barr ar putea duce la descoperirea unui tratament pentru SM”, a mai arătat el.
Scleroza Multiplă este o boală inflamatorie cronică a sistemului nervos central care atacă tecile de mielină care protejează neuronii din creier și măduva spinării. Virusul Epstein-Barr (EBV) este un herpes-virus care poate provoca mononucleoză infecțioasă - cunoscută sub numele de boala sărutului - și este deja asociat cu limfomul Burkitt și carcinomul nazofaringian. Odată infectat cu el, vei avea irusul toată viața.
Citește și: Mononucleoza: cauze, simptome și tratament. De ce să te ferești
Stabilirea unei relații cauzale între virus și boală a fost dificilă deoarece EBV infectează aproximativ 95% dintre adulți, iar Scleroza Multiplă este o boală relativ rară, iar debutul simptomelor fiind la aproximativ zece ani după infecția cu EBV. Pentru a determina legătura dintre EBV și SM, cercetătorii au efectuat un studiu pe mai mult de 10 milioane de tineri adulți aflați în serviciu activ în armata SUA și au identificat 955 care au fost diagnosticați cu SM în timpul perioadei de serviciu.
Echipa a analizat probe de ser prelevate bianual de militari și a determinat starea soldaților infectați cu EBV la momentul recoltării primului eșantion și relația dintre infecția cu EBV și debutul SM în timpul perioadei de serviciu activ. În această cohortă, riscul de SM a crescut de 32 de ori după infectarea cu EBV, dar a rămas neschimbat după infectarea cu alte virusuri.
Nivelurile serice ale lanțului ușor de neurofilament (NfL), un biomarker al degenerării nervoase tipice în scleroza multiplă, au crescut numai după infecția cu EBV. Constatările nu pot fi explicate de niciun factor de risc cunoscut pentru scleroza multiplă și sugerează EBV ca fiind principală cauză a bolii.
Echipa a analizat probe de ser prelevate bienal de militari și a determinat starea soldaților EBV la momentul primului eșantion și relația dintre infecția cu EBV și debutul SM în timpul perioadei de serviciu activ. În această cohortă, riscul de SM a crescut de 32 de ori după infectarea cu EBV, dar a rămas neschimbat după infectarea cu alți virusuri. Nivelurile serice ale lanțului ușor de neurofilament, un biomarker al degenerării nervoase tipice în SM, au crescut numai după infecția cu EBV. Constatările nu pot fi explicate de niciun factor de risc cunoscut pentru SM și sugerează EBV ca principală cauză a SM.
Ascherio a explicat că întârzierea dintre infecția cu EBV și debutul SM se poate datora parțial simptomelor bolii nedetectate în primele etape și parțial din cauza relației în evoluție dintre virusul Epstein-Barr și sistemul imunitar al gazdei, care este stimulat în mod repetat ori de câte ori virusul latent se reactivează..
„În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni sau trata eficient infecția cu virusul Epstein-Barr, dar un vaccin contra sa sau un tratament care scleroza multiplă”, a conchis Ascherio.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.