Politețea față de un computer, o pădure sau un algoritm de inteligență artificială (IA) pare, la prima vedere, un comportament bizar. Recent, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a dezvăluit că compania investește sume uriașe doar pentru a procesa mesajele de mulțumire transmise de utilizatori către ChatGPT.
Deși mulți oameni au ironizat acest obicei, o serie recentă de cinci studii publicate în jurnalul Emotion demonstrează că acest gest ascunde un mecanism psihologic profund uman.
Cercetările arată că recunoștința față de obiecte sau sisteme non-umane urmează o logică emoțională similară cu cea din relațiile interpersonale. Totul se datorează unui obicei mental extrem de răspândit: personificarea.
Atunci când oamenii atribuie intenții sau trăsături umane unui sistem non-uman, creierul activează aceleași circuite emoționale folosite în interacțiunea cu prietenii. Studiul realizat pe un eșantion de 2.019 participanți relevă că acest efect funcționează identic, indiferent dacă ținta este un computer, o pădure tropicală sau un curent oceanic.
În cadrul primei etape a cercetării, subiecții care au prezentat o tendință nativă mai accentuată spre personificare au raportat un nivel semnificativ mai mare de recunoștință față de obiectele din viața de zi cu zi. Această legătură rămâne valabilă atât pentru tehnologia artificială, cât și pentru elementele din natură.
Experimentele au demonstrat că o simplă schimbare a modului în care este descris un obiect modifică radical reacția emoțională a utilizatorului. În cadrul studiului, o parte dintre participanți a citit un text în care computerele erau prezentate prin termeni umani (capabile să "își dorească" sau să "ezite"). Cealaltă parte a primit o descriere pur mecanică și tehnică.
Textul care a utilizat personificarea a generat un sentiment puternic de recunoștință. Cheia acestui fenomen este percepția de "receptivitate", senzația că sistemul înțelege, validează și oferă sprijin utilizatorului.
Același mecanism psihologic se aplică și în raport cu mediul înconjurător. Cercetătorii au testat reacțiile oamenilor față de pădurea amazoniană și curentul oceanic Kuroshio. Persoanele care au citit descrieri umanizate ale acestor ecosisteme au simțit o recunoștință profundă și, mai important, au manifestat o dorință clară de implicare în acțiuni de protecție a mediului.
Această descoperire oferă o perspectivă nouă pentru campaniile ecologice. Strategiile care încurajează personificarea naturii pot determina publicul să adopte comportamente eco-responsabile mult mai eficient decât prelegerile bazate strict pe date și cifre reci.
Atunci când utilizatorii trimit un mesaj de mulțumire către ChatGPT, aceștia nu sunt confuzi cu privire la natura tehnologiei. Ei reacționează pur și simplu la un instrument care, cel puțin pentru un moment, oferă o senzație reală de ajutor.
Prin urmare, politețea adresată inteligenței artificiale nu reprezintă o eroare de judecată, ci o dovadă clară a modului în care funcționează empatia umană. Oamenii extind automat bunele maniere și aprecierea către orice entitate care manifestă intenția de a le rezolva o problemă.