Schimbarea orei de două ori pe an ar putea ajunge istorie, însă o nouă analiză atrage atenția că adevărata întrebare abia atunci începe: ce oră ar trebui să rămână permanent?
Ora standard permanentă oferă mai multă lumină dimineața și se aliniază mai bine cu ritmul circadian al organismului.
Ora de vară permanentă ar păstra serile mai luminoase, dar ar face diminețile de iarnă și mai întunecate.
Copiii, adolescenții, lucrătorii care încep devreme programul și persoanele care depind de transportul public ar putea fi mai vulnerabili la efectele dimineților întunecate.
Principalele organizații din domeniul somnului și cronobiologiei recomandă menținerea orei standard pe tot parcursul anului.
În mai multe jurisdicții canadiene se discută eliminarea schimbării orei de două ori pe an. Dar, potrivit unei analize publicate în Canadian Medical Association Journal, renunțarea la schimbarea ceasurilor este doar prima parte a deciziei.
Guvernele trebuie să aleagă ce sistem ar urma să fie utilizat permanent: ora standard, cunoscută în mod obișnuit drept „ora de iarnă”, sau ora de vară.
Ambele variante au avantaje. Diferența importantă apare însă atunci când cercetătorii analizează efectele luminii asupra somnului, ceasului biologic și stării de sănătate.
„Renunțarea la schimbarea orei rezolvă o problemă, dar creează o altă decizie: ce fus orar ar trebui să folosim pe tot parcursul anului?”, spune autorul principal al analizei, dr. Raymond Lam, profesor de psihiatrie la Universitatea din Columbia Britanică.
Potrivit acestuia, dovezile din domeniul sănătății favorizează ora standard, în principal pentru că lumina de dimineață are un rol important în sincronizarea ceasului biologic, somn și starea de spirit.
Organismul uman nu funcționează doar după ceasul de pe perete. Avem propriul „ceas biologic”, cunoscut drept ritm circadian, care coordonează somnul și starea de veghe și este influențat puternic de lumină.
Lumina de dimineață ajută organismul să își sincronizeze ritmul cu ciclul natural al zilei. În schimb, expunerea la lumină seara poate împinge ceasul biologic spre o oră mai târzie.
De aceea, ora de vară permanentă ar putea deveni problematică în timpul iernii. Răsăritul ar fi mutat cu încă o oră mai târziu, tocmai într-o perioadă în care zilele sunt deja scurte.
„Ceasurile noastre biologice au nevoie de lumina dimineții pentru a rămâne sincronizate cu ziua de 24 de ore”, explică dr. Ralph Mistlberger, profesor de psihologie la Universitatea Simon Fraser din Vancouver.
De ce ar fi tentantă păstrarea orei de vară pe tot parcursul anului?
Pentru că ar însemna mai multă lumină după serviciu și după școală. Oamenii ar avea mai mult timp pentru plimbări, sport, întâlniri cu prietenii, cumpărături sau alte activități în aer liber.
Acest lucru poate avea beneficii pentru activitatea fizică, viața socială și anumite activități economice.
„Atracția orei de vară permanente este ușor de înțeles. Oamenilor le place să aibă mai multă lumină după muncă și școală”, spune dr. Patrick Baylis, profesor asociat la Școala de Economie din Vancouver a UBC.
Problema este că o seară mai luminoasă vine la pachet cu o dimineață mai întunecată.
Iar pentru sănătate, cele două lucruri nu par să aibă aceeași importanță.
Cercetătorii atrag atenția că o oră solară mai târzie poate fi asociată cu un somn mai scurt, dar și cu productivitate mai redusă și rezultate școlare mai slabe.
Impactul poate fi mai important pentru adolescenți. În perioada pubertății, ceasul biologic se deplasează în mod natural spre o oră mai târzie de culcare. În același timp, școala începe de obicei dimineața devreme.
Dacă ora de vară ar fi menținută permanent, această nepotrivire dintre programul biologic și programul social ar putea deveni și mai evidentă în lunile de iarnă.
Nici adulții care trebuie să fie la serviciu foarte devreme nu sunt scutiți. Printre grupurile considerate potențial vulnerabile se numără lucrătorii în ture, persoanele cu program matinal, utilizatorii transportului public, pietonii și bicicliștii.
Lumina naturală are legături importante și cu starea de spirit.
În Canada, aproximativ 1%-3% dintre oameni sunt estimați să sufere de tulburare afectivă sezonieră, cunoscută sub acronimul SAD. Până la 15% pot experimenta forme mai ușoare de schimbări sezoniere ale dispoziției, somnului, apetitului și nivelului de energie.
Autorii analizei atrag atenția și asupra unor cercetări geografice: persoanele care trăiesc mai la vest în cadrul aceluiași fus orar, unde răsăritul apare mai târziu raportat la ceas, pot avea mai multe efecte negative asupra sănătății.
Astfel, problema nu este doar „la ce oră apune soarele”, ci și când primește organismul prima doză importantă de lumină naturală în timpul zilei.
O dimineață întunecată poate fi mai mult decât un inconvenient pentru un adult care merge la serviciu.
Pentru un copil sau adolescent care pleacă spre școală înainte de răsărit, situația poate însemna deplasări în condiții de vizibilitate redusă, în special în zonele în care infrastructura pentru pietoni și transportul public este mai slabă.
Autorii atrag atenția că pot fi afectate și comunitățile rurale sau persoanele cu venituri reduse, unde iluminatul stradal și opțiunile de transport pot fi mai limitate.
De aceea, o schimbare aparent simplă a ceasului poate deveni, în realitate, o problemă de sănătate publică.
Ideea nu este nouă și a mai fost testată.
În Statele Unite, ora de vară permanentă a fost introdusă în 1974, în contextul crizei energetice. Experimentul nu a durat însă decât aproximativ un an, fiind abandonat pe fondul opoziției față de diminețile întunecate de iarnă și al preocupărilor legate de deplasarea copiilor la școală înainte de răsărit.
Rusia a trecut la ora de vară permanentă în 2011, dar a renunțat la această politică în 2014, în urma nemulțumirii publice.
Și Chile a experimentat ora de vară permanentă la nivel național în 2015, înainte de a renunța la această abordare.
Aceste exemple nu demonstrează singure că o anumită variantă este universal mai bună, dar arată că mutarea permanentă a orei are consecințe care pot deveni vizibile abia după implementare.
Autorii nu spun că trecerea la ora de vară permanentă ar fi imposibilă. Dar aceasta ar necesita măsuri suplimentare pentru a reduce efectele dimineților întunecate.
Printre soluțiile propuse se numără infrastructură mai sigură pentru deplasarea pietonilor și bicicliștilor, ore de începere mai târzii sau mai flexibile pentru școli și locurile de muncă și o expunere mai mare la lumina naturală dimineața, inclusiv la școală și la serviciu.
În plus, ar trebui monitorizate efectele asupra somnului, stării de spirit, accidentărilor și altor indicatori de sănătate.
„Dacă autoritățile optează pentru ora de vară permanentă, ar trebui să ia măsuri pentru a face față consecințelor încă dinaintea primei ierni”, afirmă dr. Alexandra Choi, medic-inspector la Vancouver Coastal Health.
Ora standard permanentă nu este însă lipsită de dezavantaje.
Iarna, soarele ar apune mai devreme, ceea ce ar însemna mai puțină lumină după terminarea programului de lucru sau a școlii. Activitățile sportive, plimbările și întâlnirile în aer liber ar putea fi mai greu de făcut la lumină naturală.
În schimb, vara, răsăritul ar avea loc mai devreme, iar organismul ar beneficia de lumină matinală mai devreme în zi.
Potrivit analizei, tocmai acest compromis este important: ora standard se potrivește mai bine cu semnalele naturale de lumină de care are nevoie ceasul biologic, în timp ce ora de vară permanentă oferă un avantaj evident în timpul serii.
Autorii concluzionează că majoritatea dovezilor disponibile în domeniul sănătății susțin menținerea orei standard pe tot parcursul anului.
Nu înseamnă că lumina de seară nu contează. Înseamnă că, atunci când alegerea trebuie făcută pentru întregul an, sincronizarea dintre lumina naturală de dimineață și ceasul biologic trebuie luată în calcul.
„De ani de zile ne-am concentrat asupra întrebării dacă ar trebui să renunțăm la schimbarea ceasurilor”, spune Raymond Lam. „Întrebarea mai importantă acum este ce se va întâmpla în dimineața de după ce vom renunța la această schimbare.”
Pentru cercetători, răspunsul nu ține doar de preferința pentru o seară luminoasă sau pentru o dimineață luminoasă. Este o decizie care poate influența somnul, starea de spirit, siguranța deplasărilor și modul în care ceasul biologic se sincronizează cu mediul.
Sursa: Canadian Medical Association Journal (2026), „Health impact assessment of adopting permanent standard time or permanent daylight saving time to inform policy in Canada”, DOI: 10.1503/cmaj.261089.
