Colesterolul este legat de o serie de mituri. Ouăle, greutatea, statinele și valorile "normale" nu sunt ceea ce credeam.
Colesterolul are o reputație proastă. De multe ori, simpla mențiune a cuvântului ne face să ne gândim la vase de sânge înfundate, infarct sau accident vascular cerebral. În realitate, colesterolul nu este "rău" în sine. Organismul are nevoie de el pentru a funcționa.
Problema apare atunci când anumite tipuri de colesterol ajung la valori prea mari și cresc riscul cardiovascular.
Colesterolul este o substanță grasă, produsă în principal de ficat, dar pe care o putem lua și din anumite alimente de origine animală. Organismul îl folosește pentru formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D.
Există însă mai multe tipuri de lipoproteine. HDL este cunoscut drept "colesterolul bun", deoarece ajută la transportul colesterolului în exces. LDL, numit popular "colesterolul rău", se poate acumula în pereții arterelor și poate contribui la formarea plăcilor de aterom.
De aici apar și multe dintre miturile despre colesterol.
Ani la rând, ouăle au fost puse aproape pe lista alimentelor interzise pentru persoanele cu colesterol crescut. Realitatea este mai nuanțată.
Pentru majoritatea oamenilor, colesterolul din alimente are un efect mai mic asupra colesterolului din sânge decât se credea în trecut.
"Cantitatea de colesterol pe care o mănânci nu are, de fapt, un impact atât de mare asupra propriului colesterol", explică medicul Kate Kirley, director pentru prevenirea bolilor cronice în cadrul American Medical Association, potrivit HealthDigest.
Motivul este simplu. Organismul produce singur colesterol. Alimentația contează, dar nu este singurul factor care stabilește valoarea colesterolului din sânge.
Asta nu înseamnă că putem mânca orice, în orice cantitate. Contează întregul tipar alimentar, în special cantitatea de grăsimi saturate.
Greutatea corporală este importantă pentru sănătate, dar nu spune totul despre colesterol. O persoană cu greutate normală poate avea LDL crescut. Genetica poate avea un rol important, iar unul dintre cele mai cunoscute exemple este hipercolesterolemia familială.
În această afecțiune, nivelul LDL poate fi foarte mare încă de la vârste tinere. Alimentația sănătoasă și activitatea fizică sunt importante, dar uneori nu sunt suficiente pentru a aduce colesterolul la valorile dorite.
"Chiar dacă ai o greutate sănătoasă, colesterolul poate fi anormal", explică medicul cardiolog Edo Paz.
Un rezultat al analizelor nu trebuie interpretat separat de restul factorilor de risc. Medicul se uită la LDL, HDL, trigliceride și colesterolul total, dar ia în calcul și istoricul pacientului. Contează, de exemplu, dacă persoana a avut un infarct sau un accident vascular cerebral, dacă are diabet, hipertensiune arterială sau alți factori de risc cardiovascular.
Cu alte cuvinte, ținta LDL poate fi diferită de la un pacient la altul. Pentru o persoană sănătoasă, o valoare LDL sub 100 mg/dL este, în general, considerată favorabilă. Pentru persoanele cu risc cardiovascular foarte mare, ținta poate fi mult mai mică.
De aceea, un rezultat "în limite" pe buletinul de analize nu înseamnă automat că aceea este valoarea ideală pentru fiecare persoană.
Aici apare una dintre cele mai mari confuzii. Nu este suficient să ne uităm la cantitatea de colesterol dintr-un aliment. Contează și tipul de grăsimi pe care îl conține.
Ouăle și creveții, de exemplu, au colesterol alimentar, dar au relativ puține grăsimi saturate. În schimb, carnea grasă, unele produse lactate integrale, alimentele prăjite și produsele de patiserie cu unt sau grăsimi solide pot aduce cantități importante de grăsimi saturate.
Acestea pot avea un impact important asupra LDL. De aceea, atunci când verificăm eticheta unui produs, nu este suficient să căutăm doar cuvântul "colesterol". Grăsimile saturate sunt un indicator foarte important.
Un diagnostic de colesterol crescut nu înseamnă că situația este fără soluție. Alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală, fumatul și tensiunea arterială sunt factori asupra cărora putem interveni.
Mai multe fibre, nuci și alimente cu grăsimi nesaturate, alături de reducerea grăsimilor saturate, pot ajuta la îmbunătățirea profilului lipidic. Pentru unele persoane, schimbările stilului de viață sunt suficiente. Pentru altele, medicul poate recomanda tratament.
Important este ca decizia să țină cont de riscul cardiovascular al fiecărei persoane.
Faptul că iei un medicament pentru colesterol nu înseamnă că alimentația nu mai contează. Statinele pot reduce semnificativ LDL și au un rol important în prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral la persoanele pentru care sunt recomandate.
Dar medicamentul nu anulează efectele unei alimentații dezechilibrate.
"Scopul tratamentului cu statine nu ar trebui să fie acela de a le permite pacienților să pună unt pe fripturi", a explicat medicul Takehiro Sugiyama.
Pe scurt, medicamentul și stilul de viață nu se exclud. Ele pot lucra împreună pentru reducerea riscului cardiovascular.
Colesterolul crescut este, de cele mai multe ori, "tăcut". Poți avea o alimentație sănătoasă, o greutate normală și un stil de viață activ și, cu toate acestea, să ai LDL crescut.
"Poți face sport, poți avea o alimentație sănătoasă, poți face totul corect și totuși să ai colesterolul crescut", spune medicul Demilade Adedinsewo, cardiolog la Mayo Clinic.
De aceea, analizele de sânge sunt atât de importante. O persoană poate să nu simtă nimic, chiar dacă nivelul colesterolului este problematic.
Colesterolul crescut nu este exclusiv o problemă a adulților. Unele cazuri apar încă din copilărie, mai ales atunci când există factori genetici, exces de greutate sau un stil de viață nesănătos.
Hipercolesterolemia familială este un exemplu important. În această situație, LDL poate fi crescut încă de la vârste mici.
Identificarea problemei cât mai devreme poate permite intervenții care reduc riscul cardiovascular pe termen lung.
Mesajele de pe partea din față a ambalajului pot fi înșelătoare. Un produs poate avea mențiunea "fără colesterol" și, în același timp, să conțină mult zahăr, multe calorii sau o cantitate importantă de grăsimi saturate.
De aceea, este mai util să verificăm tabelul nutrițional și lista ingredientelor. În cazul colesterolului, merită să acordăm o atenție deosebită grăsimilor saturate.
Nu toate persoanele cu colesterol crescut au nevoie automat de tratament medicamentos. În funcție de situație, medicul poate recomanda mai întâi schimbări ale alimentației, activitate fizică, scădere în greutate sau renunțarea la fumat.
În alte cazuri, mai ales atunci când LDL este foarte crescut sau riscul cardiovascular este mare, medicamentele pot fi necesare. Statinele sunt printre cele mai utilizate tratamente, dar există și alte terapii, inclusiv inhibitorii PCSK9.
Decizia nu trebuie luată după o singură valoare de pe buletinul de analize, ci după evaluarea riscului cardiovascular în ansamblu.
Colesterolul total nu spune întreaga poveste. Acesta reprezintă o combinație a mai multor componente, iar medicul are nevoie să vadă separat LDL, HDL și trigliceridele pentru a înțelege mai bine profilul lipidic.
"Este important să cunoaștem fiecare componentă a colesterolului total. Doar faptul că știm că valoarea totală este mare nu ne spune de ce este mare", explică medicul Robert Greenfield, cardiolog și internist.
De aceea, două persoane cu aceeași valoare a colesterolului total pot avea riscuri cardiovasculare diferite.
Cea mai mare parte a discuțiilor despre colesterol se referă la valorile prea mari. Există însă și situații rare în care colesterolul poate ajunge la valori neobișnuit de mici.
Un colesterol total sub 120 mg/dL sau un LDL sub 50 mg/dL sunt considerate valori foarte mici. În anumite situații, cauza poate fi genetică, dar valorile foarte scăzute pot apărea și în contextul unor probleme de sănătate sau al unui tratament prea intens.
Asta nu înseamnă că trebuie să ne temem de un LDL scăzut. Pentru persoanele cu risc cardiovascular mare, scăderea LDL este una dintre principalele ținte ale tratamentului.
Interpretarea rezultatului trebuie făcută însă în contextul stării generale de sănătate și al tratamentului.