O dietă bogată în grăsimi ar putea face sistemul imunitar să reacționeze mult mai puternic la o iritație, chiar și atunci când kilogramele în plus nu sunt o problemă.
Doar câteva zile pot fi suficiente: șoarecii cu greutate normală au dezvoltat inflamații severe după ce au fost hrăniți timp de câteva zile cu o dietă bogată în grăsimi.
Nu doar greutatea contează: schimbarea alimentației a modificat reacția imunitară chiar și la animalele care nu erau obeze.
Pielea poate rămâne sensibilizată: după ce inflamația s-a calmat și șoarecii au revenit la dieta săracă în grăsimi, o nouă expunere la aceeași substanță iritantă a declanșat o reacție mai puternică.
Efectul nu s-a limitat la piele: cercetătorii au observat o reacție inflamatorie accentuată și la nivelul plămânilor, tot după câteva zile de alimentație bogată în grăsimi.
Ceea ce mâncăm ne influențează sănătatea pe termen lung, însă efectele alimentației asupra organismului ar putea apărea mult mai repede decât se credea. O echipă de cercetători de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), a descoperit că schimbările alimentare de scurtă durată pot modifica semnificativ felul în care sistemul imunitar răspunde la iritații.
Studiul, publicat în revista Nature pe 28 octombrie 2026, arată că o dietă bogată în grăsimi poate intensifica reacția inflamatorie chiar și după numai câteva zile. Mai mult, efectul nu dispare neapărat odată cu ameliorarea inflamației inițiale.
Cu alte cuvinte, țesutul afectat poate rămâne pregătit să reacționeze mai puternic atunci când întâlnește din nou aceeași substanță iritantă.
„Obiceiurile alimentare pe termen lung sunt absolut importante pentru sănătate, dar studiul nostru a scos la iveală o influență mult mai imediată a dietei. Micul dejun, prânzul, cina, toate pot avea un impact enorm și rapid asupra sistemului imunitar”, a declarat dr. Sagar Bapat, profesor de patologie la UCSF și autor corespondent al studiului.
Este important de precizat că experimentele au fost realizate pe șoareci. Rezultatele nu demonstrează că aceeași reacție apare în mod identic la oameni, dar oferă indicii despre legătura dintre alimentație și inflamație.
Cercetarea a pornit de la o observație cunoscută: obezitatea este asociată cu inflamații mai intense. Echipa a vrut însă să afle dacă reacțiile mai puternice ale sistemului imunitar sunt provocate de excesul de greutate în sine sau dacă alimentația bogată în grăsimi poate avea un efect independent.
Pentru a răspunde la această întrebare, Zewen „Owen” Jiang, coautor principal al studiului, și colegii săi au comparat șoareci hrăniți cu pelete cu un conținut redus de grăsimi cu șoareci care au primit hrană bogată în grăsimi.
Cercetătorii au aplicat apoi imiquimod, o cremă care provoacă inflamație cutanată, pe una dintre urechile animalelor. Reacțiile au fost diferite: șoarecii obezi care consumaseră în mod obișnuit hrană bogată în grăsimi au dezvoltat inflamații severe, în timp ce animalele hrănite cu o dietă săracă în grăsimi au avut reacții mai ușoare.
„De mulți ani, știm că obezitatea este asociată cu inflamații mai severe. Dar am vrut să aflăm dacă greutatea în exces sau pur și simplu dieta nesănătoasă era cea care determina răspunsul mai puternic”, a explicat Jiang.
Pentru a separa efectele alimentației de cele ale greutății corporale, cercetătorii au realizat apoi experimente suplimentare.
Rezultatul a fost surprinzător. Șoarecii cu greutate normală, care fuseseră hrăniți inițial cu o dietă săracă în grăsimi, au fost trecuți la hrană bogată în grăsimi. După trei zile, cercetătorii le-au aplicat crema iritantă.
Animalele au dezvoltat o inflamație severă a urechii, asemănătoare celei observate la șoarecii obezi care consumau în mod obișnuit hrană bogată în grăsimi.
Experimentul sugerează că o perioadă scurtă de alimentație bogată în grăsimi poate modifica răspunsul imunitar fără să fie necesară apariția obezității.
Cercetătorii au observat și efectul invers. Șoarecii obezi care au fost trecuți la o dietă normală timp de patru zile au prezentat o inflamație mult mai ușoară după aplicarea cremei.
Aceste rezultate indică faptul că alimentația din perioada imediat anterioară unei reacții inflamatorii poate conta, nu doar istoricul alimentar de lungă durată sau greutatea corporală.
Totuși, studiul nu stabilește că orice aliment bogat în grăsimi provoacă inflamații și nici că o singură masă nesănătoasă ar declanșa automat o reacție imunitară severă. Experimentele au urmărit efectul unei diete controlate, administrate pe parcursul mai multor zile, la animale de laborator.
Una dintre cele mai interesante observații a apărut la câteva săptămâni după primul experiment.
După ce șoarecii cu greutate normală au revenit la o dietă săracă în grăsimi, inflamația inițială s-a calmat. Cercetătorii le-au aplicat însă o nouă doză de imiquimod în aceeași ureche.
De această dată, reacția inflamatorie a fost disproporționat de puternică.
Explicația pare să fie legată de felul în care sistemul imunitar se modifică în timpul inflamației și după aceasta. Cercetătorii au identificat mai multe schimbări la nivelul țesutului afectat, care ar putea explica de ce acesta a rămas sensibilizat.
Mai întâi, alimentația bogată în grăsimi a favorizat atragerea în piele a unor celule imune capabile să răspundă rapid. Acestea au contribuit la amplificarea reacției provocate de substanța iritantă.
Ulterior, pe măsură ce inflamația s-a diminuat, în urechea afectată au rămas alte celule imune, numite celule T de memorie.
Aceste celule fac parte din mecanismul prin care sistemul imunitar păstrează informații despre întâlnirile anterioare cu anumiți agenți. În acest experiment, prezența lor, alături de celelalte modificări ale țesutului, a fost asociată cu un răspuns inflamator mai puternic la următoarea expunere.
Astfel, dispariția semnelor vizibile ale inflamației nu a însemnat neapărat că țesutul revenise complet la starea inițială.
Efectele alimentației nu s-au limitat la piele. Echipa a identificat un tip similar de intensificare a inflamației și în plămâni, ca răspuns la o iritație, după doar câteva zile de dietă bogată în grăsimi.
Această observație sugerează că influența alimentației asupra reacțiilor imunitare ar putea viza mai multe tipuri de țesuturi, nu doar pielea.
Cu toate acestea, rezultatele nu înseamnă că o dietă bogată în grăsimi provoacă în mod direct boli pulmonare sau că persoanele care consumă astfel de alimente vor dezvolta automat reacții inflamatorii mai severe. Studiul a investigat răspunsuri experimentale la șoareci, iar implicațiile pentru sănătatea umană trebuie stabilite prin cercetări suplimentare.
Cercetarea aduce în atenție o posibilă legătură între ceea ce mâncăm într-o anumită perioadă și felul în care organismul reacționează ulterior la factori iritanți.
Dacă efecte asemănătoare vor fi demonstrate și la oameni, alimentația ar putea reprezenta un factor important în înțelegerea variațiilor răspunsului inflamator, inclusiv la persoane care nu au exces ponderal.
Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că schimbarea dietei timp de câteva zile poate agrava în mod previzibil o reacție alergică, o dermatită sau o altă afecțiune inflamatorie la oameni. Studiul a analizat o reacție cutanată indusă experimental și nu trebuie confundat cu demonstrarea unui efect asupra tuturor tipurilor de reacții imunitare.
Jiang a subliniat și faptul că alimentația nu este singurul factor care ar putea influența imunitatea.
„Dieta, exercițiile fizice, somnul, toate acestea ar putea influența sănătatea sistemului imunitar în moduri pe care încă nu le înțelegem pe deplin”, a declarat cercetătorul.
Descoperirea evidențiază, așadar, o întrebare importantă pentru cercetările viitoare: cât de mult poate schimba alimentația, într-un timp scurt, modul în care organismul răspunde la o agresiune și cât timp persistă aceste modificări după revenirea la obiceiuri alimentare diferite?
Studiul: Zewen Jiang și colab., Diet at disease onset determines tissue inflammatory memory, revista Nature, 28 octombrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11181-4.