O analiză amplă explică mecanismele prin care anumite alimente sunt asociate cu un risc crescut de cancer, diabet de tip 2 și boli de inimă.
Consumul regulat de alimente ultraprocesate (UPF) modifică chimia sângelui și creează o semnătură metabolică asociată cu boli grave. Aceasta este concluzia unui studiu de amploare publicat în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition.
Cercetarea reprezintă o premieră medicală. O echipă internațională de oameni de știință a folosit metabolomica țintită pentru a analiza impactul acestor alimente asupra unui grup masiv de europeni.
Medicii asociază deja produsele ultraprocesate cu un risc crescut de cancer, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și obezitate. Totuși, mecanismele biologice exacte au rămas parțial un mister până acum.
Pentru a descurca aceste ițe, Dr. Jessica Blanco-Lopez de la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC/OMS) și colegii săi au analizat datele medicale de la 15.200 de participanți din studiul EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition).
Echipa a evaluat dieta participanților cu ajutorul sistemului Nova, o metodă care împarte alimentele în patru categorii, de la cele neprocesate până la cele ultraprocesate. În paralel, specialiștii au măsurat nivelurile de metaboliți și acizi grași din probele de sânge.
Rezultatele arată o legătură clară între alimentele de fabrică și 22 de metaboliți din organism. Persoanele care consumă multe produse ultraprocesate au în sânge o cantitate mai mare de compuși lipidici nocivi. Acești compuși indică o disfuncție a mitocondriilor (centralele energetice ale celulelor) și probleme în procesarea grăsimilor.
În plus, aceiași participanți au înregistrat niveluri scăzute de lipide esențiale. Acestea din urmă sunt vitale pentru stabilitatea celulelor și pentru transmiterea semnalelor în organism. Practic, dieta de tip UPF stimulează producția internă de grăsimi "rele" (cum este colesterolul) și blochează procesarea celor sănătoase.
De asemenea, analiza a scos la iveală probleme legate de opt acizi grași din plasmă. Consumul de produse ultraprocesate duce la o acumulare de acid stearic și acizi grași polinesaturați cu lanț lung. Acest profil arată că impactul alimentelor procesate depășește simplul lor conținut de grăsime; ele forțează corpul să sintetizeze grăsimi noi din excesul de carbohidrați rafinați.
"Aceste constatări au mai multe implicații. Scăderea simultană a acizilor grași protectori și creșterea stresului metabolic sugerează că alimentele ultraprocesate pot contribui la riscurile de îmbolnăvire prin înlocuire nutrițională și prin declanșarea unor perturbări metabolice.
Studiul nostru subliniază impactul metabolic potențial al acestor produse și evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare, prin abordări metabolomice țintite și nețintite, pentru a clarifica căile biologice care leagă procesarea alimentelor de bolile cronice și mortalitate", a explicat dr. Jessica Blanco-Lopez, autorul principal al studiului.
Cercetătorii recunosc și punctele slabe ale analizei. Datele au fost colectate dintr-un singur moment în timp, fără o urmărire a participanților pe parcursul mai multor ani. Din acest motiv, echipa nu poate afirma cu certitudine absolută că alimentele ultraprocesate provoacă direct aceste modificări chimice, ci doar că cele două elemente sunt strâns legate.
Cu toate acestea, acuratețea datelor rămâne ridicată datorită verificărilor repetate.
"Am petrecut mult timp pentru a evalua și rafina abordarea analitică și am testat mai multe metodologii și strategii pe parcursul procesului.
Un lucru deosebit de încurajator a fost faptul că, în ciuda acestor abordări diferite, rezultatele au rămas remarcabil de constante. Acest lucru ne-a oferit o încredere mai mare în robustețea și fiabilitatea concluziilor", a mai explicat dr. Jessica Blanco-Lopez.