Dieta mediteraneană ascunde un nou mecanism biologic care poate încetini îmbătrânirea celulară. O cercetare de ultimă oră deschide porțile către "nutriția de precizie", o știință care folosește biomarkeri pentru a personaliza alimentația, cu scopul de a prelungi viața și de a îmbunătăți starea de sănătate.
Un studiu realizat de cercetătorii de la USC Leonard Davis School of Gerontology arată că beneficiile acestei diete provin, în parte, de la proteine microscopice produse direct în interiorul mitocondriilor. Această descoperire stabilește o legătură clară între alimentație, îmbătrânirea celulară și riscul de boală.
Cercetarea a fost coordonată de Roberto Vicinanza, profesor asociat de gerontologie la USC. Echipa sa a descoperit că persoanele care adoptă un stil alimentar mediteranean au niveluri mult mai mari de umanină (humanin) și SHMOOSE. Acestea sunt două microproteine mitocondriale recunoscute pentru rolul lor protector împotriva bolilor cardiovasculare și a neurodegenerării.
"Aceste microproteine pot acționa ca niște mesageri moleculari care traduc ceea ce mâncăm în modul în care celulele noastre funcționează și îmbătrânesc. Este o nouă cale biologică ce ajută la explicarea motivului pentru care dieta mediteraneană este atât de puternică", afirmă Roberto Vicinanza, potrivit studiului publicat în Frontiers in Nutrition.
Dieta mediteraneană include din abundență ulei de măsline, pește, legume, fructe și leguminoase. De-a lungul timpului, studiile au asociat acest regim cu un risc scăzut de boli cardiace, diabet și declin cognitiv. Totuși, mecanismul exact prin care se produc aceste beneficii a rămas parțial un mister până acum.
Oamenii de știință au analizat mostre de sânge de la adulți în vârstă, cu obiceiuri alimentare diverse. Participanții care au respectat cu strictețe dieta mediteraneană au prezentat concentrații semnificativ mai mari de umanină și SHMOOSE. În plus, aceștia au înregistrat niveluri reduse de stres oxidativ, un factor major în procesul de îmbătrânire și în apariția bolilor cronice.
Anumite alimente au o legătură directă cu stimularea acestor microproteine:
"Aceste constatări sugerează că anumite componente specifice ale dietei mediteraneene pot influența în mod direct biologia mitocondrială. Umanina și SHMOOSE ar putea servi ca biomarkeri pentru aderența la dieta mediteraneană și au o importanță clinică semnificativă", explică Pinchas Cohen, decanul USC Leonard Davis School și autorul principal al studiului.
Acest studiu continuă o activitate de peste două decenii condusă de profesorul Cohen, un pionier în descoperirea peptidelor mitocondriale. Spre deosebire de proteinele tipice, care sunt codificate de ADN-ul nuclear, aceste microproteine provin din porțiuni ale genomului mitocondrial considerate în trecut ca fiind lipsite de funcție.
Umanina este una dintre cele mai intens studiate molecule de acest tip. Echipa lui Cohen a identificat-o în anul 2003, iar cercetările ulterioare au demonstrat că ea îmbunătățește sensibilitatea la insulină, protejează aparatul cardiovascular, susține longevitatea și păstrează funcția cognitivă.
Ulterior, laboratorul lui Cohen a descoperit SHMOOSE, o microproteină esențială pentru sănătatea creierului. O variantă genetică a acestei proteine crește riscul de Alzheimer, în timp ce forma sa normală protejează neuronii împotriva degradării provocate de placa de amiloid.
"Aceste peptide devin regulatori cheie ai biologiei îmbătrânirii. Ele conectează funcția mitocondrială cu boli precum Alzheimer și afecțiunile cardiace, iar acum, potențial, cu nutriția", subliniază Pinchas Cohen.
Cercetarea evidențiază o legătură între umanină și Nox2, o enzimă responsabilă pentru generarea de specii reactive de oxigen dăunătoare organismului. Nivelurile ridicate de umanină limitează activitatea enzimei Nox2. Astfel, peptida reduce stresul oxidativ și oferă o protecție suplimentară inimii.
Dieta mediteraneană acționează prin două mecanisme complementare: reduce stresul oxidativ în mod direct și mărește producția de microproteine mitocondriale care blochează procesele biologice distructive.
"Acest lucru ar putea reprezenta un nou mecanism cardioprotector al dietei mediteraneene", adaugă Roberto Vicinanza.
Pe lângă munca din laborator, Roberto Vicinanza promovează dieta mediteraneană la nivel internațional ca un model de sănătate, cultură și sustenabilitate. El a colaborat cu municipalitatea Pollica din Italia (o comunitate emblematică UNESCO) pentru a susține crearea Zilei Internaționale a Dietei Mediteraneene în cadrul ONU.
Evenimentul va avea loc în fiecare an pe data de 16 noiembrie și are scopul de a crește gradul de conștientizare globală asupra valorii acestui stil de viață.
"Noi conectăm tradiții culinare vechi de secole cu biologia moleculară de ultimă generație. Acest lucru susține ideea că tiparele alimentare sănătoase, cu un aport minim sau inexistent de alimente ultraprocesate, reflectă modul în care oamenii s-au hrănit perioade lungi de timp. Ele creează condițiile la care mitocondriile. Aceste organite celulare străvechi sunt deja adaptate", declară Vicinanza.
Deși studiul actual are un caracter observațional și a inclus un număr redus de participanți, rezultatele deschid drumul către o nouă eră în medicină. Biomarkeri precum microproteinele mitocondriale vor ajuta la crearea unor diete personalizate, capabile să prevină bolile și să prelungească viața.
Cercetările viitoare vor testa dacă intervențiile alimentare specifice pot crește în mod direct nivelurile de umanină și SHMOOSE și dacă aceste modificări duc la o scădere garantată a riscului de îmbolnăvire.