Un ingredient prezent în multe alimente consumate zilnic a provocat inflamație intestinală și modificări ale microbiotei într-un nou studiu. Cercetătorii cer investigații și pe oameni.
Un aditiv alimentar folosit pe scară largă în înghețată, iaurt, sosuri, prăjituri și paste fără gluten ar putea avea efecte mai complexe asupra sănătății intestinale decât se credea până acum. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Federală din São Paulo (UNIFESP), din Brazilia, arată că expunerea pe termen lung la guma xantan a provocat inflamație la nivelul colonului, modificări ale microbiotei intestinale și afectarea barierei intestinale la șobolani.
Rezultatele au fost publicate în revista PLOS One și atrag atenția asupra consumului frecvent al acestui aditiv, prezent în numeroase alimente ultraprocesate și în produsele destinate persoanelor cu dificultăți de înghițire.
Guma xantan este unul dintre cei mai utilizați agenți de îngroșare, stabilizare și gelifiere din industria alimentară. Aceasta oferă textura caracteristică înghețatei, iaurtului, sosurilor, deserturilor, prăjiturilor și pastelor fără gluten.
Aditivul are și un rol medical important. Îngroașă lichidele destinate persoanelor cu disfagie, o afecțiune care îngreunează înghițirea și crește riscul de aspirație.
În cadrul cercetării, șobolanii au primit gumă xantan timp de zece săptămâni. La finalul experimentului, oamenii de știință au observat:
Autorii spun că rezultatele nu justifică eliminarea completă a aditivului din alimentație, însă indică necesitatea unor cercetări suplimentare la oameni.
"Nu este vorba despre demonizarea gumei xantan. Dorim să subliniem nevoia unor studii clinice pe oameni. Este posibil ca utilizarea ocazională, în cantități mici, ca aditiv alimentar, să nu afecteze sănătatea. Îngrijorarea privește consumul zilnic și efectul cumulativ al acestui agent de îngroșare", explică Alessandra Rischiteli, nutriționist și specialist în tulburările de înghițire, autoarea studiului.
Interesul cercetătorilor pentru guma xantan a crescut deoarece unele categorii de pacienți o consumă zilnic.
Copiii și vârstnicii cu disfagie folosesc frecvent produse care conțin acest aditiv. În plus, guma xantan este prezentă în numeroase alimente ultraprocesate, shake-uri proteice și suplimente alimentare.
"Recomandările din Ghidul alimentar pentru populația Braziliei rămân relevante și în acest context. Acestea încurajează evitarea alimentelor ultraprocesate și a produselor cu un conținut ridicat de aditivi", spune Rischiteli.
Specialista explică faptul că guma xantan se obține prin biotehnologie, în urma fermentării cu bacteria Xanthomonas campestris.
"Este un agent patogen pentru plante. În natură infectează numeroase specii și poate fi observat, de exemplu, atunci când varza sau kale încep să se altereze", precizează cercetătoarea.
Pentru mulți pacienți cu disfagie, eliminarea acestui aditiv nu reprezintă o opțiune.
"Pe baza rezultatelor studiului, recomandarea este monitorizarea sănătății intestinale și adoptarea unor măsuri care să protejeze intestinul, precum administrarea de probiotice", afirmă Rischiteli.
Rezultatele ar putea explica și cazurile de enterocolită necrozantă raportate în Statele Unite la nou-născuți prematuri.
În 2012, 22 de sugari au dezvoltat această afecțiune după ce au primit formule alimentare îngroșate cu gumă xantan, iar cel puțin trei dintre ei au murit.
Ulterior, Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) a interzis utilizarea gumei xantan la prematuri și recomandă evitarea acestui aditiv și la sugari.
"Până acum, legătura dintre guma xantan și această boală la sugari reprezenta doar o ipoteză clinică sau o observație empirică. Studiul pe șobolani demonstrează existența unei relații cauzale, adică faptul că guma xantan provoacă inflamație", afirmă Claudia Oller, profesor la UNIFESP și coordonatoarea cercetării.
Cercetătorii au analizat și mecanismul biologic implicat în apariția inflamației.
Ei au observat o creștere a expresiei proteinei Claudin-2, implicată în reglarea permeabilității dintre celulele intestinale.
"Guma xantan modifică funcția barierei intestinale prin influențarea proteinei Claudin-2, responsabilă de reglarea permeabilității dintre celulele intestinale. Acest proces declanșează o cascadă inflamatorie", explică Rischiteli.
Animalele care au primit doze medii și mari au prezentat un număr mai mare de limfocite în peretele intestinal, semn al activării sistemului imunitar.
Analizele microscopice au evidențiat inflamație accentuată, iar testele biochimice au confirmat afectarea barierei intestinale.
"Expresia crescută a proteinei Claudin-2 în epiteliul intestinal indică pierderea integrității barierei intestinale", spune cercetătoarea.
În același timp, șobolanii au avut valori crescute ale citokinelor proinflamatorii IL-1β și TNF-α.
"TNF-alfa are legătură cu moartea celulelor care alcătuiesc epiteliul intestinal și cu dezvoltarea bolilor inflamatorii", explică Rischiteli.
Deși diversitatea totală a bacteriilor intestinale nu s-a redus semnificativ, cercetătorii au observat modificări în echilibrul dintre diferitele grupuri microbiene.
Una dintre schimbările importante a fost creșterea bacteriilor din încrengătura Elusimicrobiota, asociată anterior cu afecțiuni inflamatorii.
"Această modificare indică instalarea unui dezechilibru al microbiotei intestinale, chiar dacă principalele grupuri bacteriene nu au suferit schimbări majore", concluzionează Rischiteli.
Autorii subliniază că studiul a fost realizat pe animale, iar efectele asupra oamenilor trebuie confirmate prin cercetări clinice. Totuși, rezultatele sugerează că utilizarea zilnică și pe termen lung a gumei xantan merită analizată atent, mai ales în cazul persoanelor care consumă frecvent alimente ultraprocesate sau produse medicale care conțin acest aditiv.