Deși este adesea asociată cu sănătatea părului și a unghiilor, datele medicale arată că majoritatea oamenilor își asigură suficientă biotină din alimentație, iar suplimentele nu ar trebui luate decât la recomandarea medicului.
Biotina contribuie la formarea acizilor grași și a glucozei. Ea ajută și la metabolizarea carbohidraților și a aminoacizilor și la descompunerea grăsimilor din organism. Toate aceste funcții o fac importantă pentru energia de care corpul are nevoie.
Această vitamină se găsește în numeroase alimente și băuturi, inclusiv în lapte, morcovi, somon și nuci. Poate fi luată și sub formă de supliment, dacă este nevoie. Cantitatea zilnică recomandată este de 30 de micrograme.
Biotina este o sursă importantă pentru producerea energiei și pentru menținerea funcționării normale a corpului. Ca toate vitaminele, este necesară pentru menținerea sănătății.
Mai multe sisteme din organism depind de ea, inclusiv ficatul, sistemul nervos, părul, ochii și altele.
Biotina ar putea fi eficientă și în tratarea unor afecțiuni medicale. Printre acestea se numără hipoglicemia, hiperlipidemia și controlul glucozei la pacienții obezi cu diabet, atunci când este combinată cu picolinat de crom.
Mulți cred că suplimentele cu biotină îmbunătățesc părul și unghiile. Totuși, în prezent există puține dovezi medicale clare care să arate că acest lucru este adevărat. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest posibil beneficiu.
Deși biotina este disponibilă și ca supliment, ea ar trebui luată doar dacă medicul recomandă acest lucru. Majoritatea oamenilor obțin suficientă biotină din alimentația obișnuită.
Înainte de administrare, este importantă discuția cu medicul despre alte medicamente folosite și despre eventualele afecțiuni existente. Vitaminele și suplimentele pot avea efecte negative în combinație cu unele tratamente sau probleme de sănătate.
Până în prezent, nu sunt cunoscute efecte adverse clare ale biotinei atunci când este luată conform indicațiilor medicului sau prin alimentația normală.
Există însă situații în care anumite obiceiuri alimentare sau de stil de viață pot duce la deficit de biotină.
Studiile au arătat că femeile care fumează pot accelera metabolismul biotinei în organism și pot ajunge la deficit.
Un alt exemplu este consumul regulat de ouă crude, în special albușurile. Acest obicei poate provoca, de asemenea, deficit de biotină.
Într-un astfel de context, deficitul a fost asociat cu o afecțiune numită slăbiciune a membrelor sensibilă la biotină. Aceasta poate imita cvadriplegia.
Consumul constant de albușuri crude a fost folosit și într-un alt studiu, care a arătat că acest obicei poate duce la deficit de biotină.
Printre simptomele frecvente ale deficitului se numără căderea sau subțierea părului, colesterolul crescut, erupțiile pe piele și problemele cardiace.
Prea multă biotină înseamnă orice cantitate care depășește doza recomandată, inclusiv ceea ce este deja obținut din alimente.
Există cazuri care au arătat efecte negative asupra sănătății la unele persoane care au luat cantități mari de suplimente și au ajuns astfel la un exces de biotină.
Totuși, pentru majoritatea oamenilor, alimentația normală asigură suficientă biotină. Din acest motiv, suplimentele nu sunt necesare decât dacă sunt recomandate de medic.
Un aspect important este că dozele mari de biotină pot duce la rezultate fals pozitive în analizele de laborator pentru bolile tiroidiene.