Stresul este un răspuns natural la anumite cerințe și evenimente, dar poate avea un impact negativ asupra sănătății și bunăstării unei persoane. Acesta poate apărea din cauza muncii, a relațiilor, a presiunilor financiare și a altor situații.
Stresul poate fi un motivator și esențial pentru supraviețuire, dar atunci când este declanșat prea ușor sau cu prea mulți factori de stres, poate submina sănătatea mentală și fizică și poate deveni dăunător.
"Această trăire in stres, generează anxietate, atacuri de panica, îndoiala, lipsa de încredere, etc. Pentru a ne putea desfășura viața în mod firesc, este necesar să conștientizăm și să identificăm sursa motivelor de stres", a declarat psihologul Ecaterina Bănică.
Stresul este mecanismul natural de apărare al organismului împotriva pericolelor, declanșând producerea de hormoni care pregătesc sistemele sale pentru a se sustrage sau a înfrunta pericolul.
Acest mecanism de luptă sau de fugă implică producerea de cortizol, epinefrină și noradrenalină, care declanșează reacții fizice precum creșterea tensiunii arteriale, pregătirea mușchilor, transpirația și vigilența, potrivit MedicalNewsToday. Factorii de mediu, cunoscuți sub numele de factori de stres, cum ar fi zgomotele, comportamentul agresiv, mașinile care circulă cu viteză, momentele înfricoșătoare din filme sau ieșirea la o primă întâlnire, declanșează, de asemenea, această reacție.
Sondajul anual privind stresul realizat de Asociația Americană de Psihologie în 2018 a constatat că cei mai comuni factori de stres din sunt ocuparea forței de muncă și banii, cu niveluri medii de stres de 4,9 pe o scară de la 1 la 10.
Ecaterina Bănică enumeră cauzele stresului în societatea de astăzi:
"Câteva motive de stres cotidian, ar putea fi:
- Lipsa de organizare.
- Lipsa de independență și autonomie.
- Perfecționismul idealist.
- Lipsa de respect față de sine și față de ceilalți.
- Negarea ( nu știu, nu pot, nu cred, nu sunt, nu vreau)
- Lipsa asumării și a responsabilității, lipsa atitudinii.
- Lipsa unei comunicări autentice.
- Crearea de scenarii negative, irealiste.
- Neputința exprimării de sine.
- Așteptarea de a fi înțeleși, fara a ne exprima, crezând că se subantelege"
"Înțelegând și conștientizând, putem gestiona toate acestea, acționând în contrapolaritat, formulând obiective intr-o manieră rațională și renunțând a exprima obiectivele și acțiunile în maniera lui "trebuie cu necesitate", a adăugat psihologul.
Un studiu australian arată că mai mult de o treime din suplimentele sportive conțin substanțe interzise
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Te uiți la telefon înainte de culcare? Uite ce anume îți prăjește creierul. Da, lumina de la telefon te bagă în boală. Uite cum!
Ce sunt endorfinele și cum vă puteți crește endorfinele din corp în mod natural.