În ultimii ani, tot mai mulți oameni au început să se retragă din fața fluxului continuu de informații. Războaie, crize economice, schimbări climatice, violență, instabilitate politică, toate ajung pe ecranul telefonului în câteva secunde, uneori înainte ca ziua să înceapă.
Potrivit Raportului privind știrile digitale din 2025 al Institutului Reuters, 40% dintre oamenii din întreaga lume spun că evită știrile cel puțin uneori sau frecvent. În Canada, procentul ajunge la 69%. Motivele invocate sunt asemănătoare: știrile îi fac să se simtă triști, copleșiți sau lipsiți de puterea de a schimba ceva.
Specialiștii în psihologie spun că acest comportament nu este un semn de indiferență civică, ci rezultatul modului în care funcționează creierul uman, conform Medical Xpress.
Psihologii explică fenomenul prin ceea ce știința numește „biasul negativității” – tendința naturală a creierului de a acorda mai multă atenție informațiilor negative decât celor pozitive.
Din perspectivă evolutivă, acest mecanism a fost esențial pentru supraviețuire. Strămoșii care observau rapid un pericol aveau șanse mai mari să supraviețuiască decât cei care ignorau semnalele de amenințare.
Astfel, creierul uman a devenit „antrenat” să reacționeze mai puternic la pericole, conflicte sau vești rele. Problema este că, în prezent, același sistem biologic este bombardat zilnic cu informații negative din întreaga lume.
În trecut, amenințările pe care oamenii le percepeau erau limitate la comunitatea apropiată: foamete, boli, conflicte locale sau dezastre naturale din zonă.
Astăzi, același creier trebuie să proceseze simultan războaie, crize economice, atacuri, catastrofe climatice și scandaluri politice petrecute în mai multe colțuri ale lumii.
Specialiștii spun că organismul reacționează la aceste informații ca și cum amenințările ar fi imediate și personale. Nivelul de stres crește, apare starea de alertă continuă, iar creierul nu mai are timp să se „deconecteze”.
Un studiu publicat în revista științifică Nature Human Behaviour a analizat peste 105.000 de titluri de știri reale, vizualizate de aproape 6 milioane de ori.
Rezultatul a fost clar: fiecare cuvânt negativ suplimentar creștea numărul de accesări, în timp ce cuvintele pozitive aveau efect invers.
Cu alte cuvinte, creierul uman este atras automat de informațiile alarmante, iar platformele digitale și rețelele sociale amplifică acest mecanism pentru a menține atenția utilizatorilor cât mai mult timp.
Cercetătorii au introdus inclusiv un termen clinic pentru această situație: „Consumul problematic de știri” (PNC - Problematic News Consumption).
Fenomenul descrie situația în care o persoană urmărește compulsiv știrile, dezvoltând anxietate, stres și dificultăți în viața de zi cu zi.
Într-un studiu realizat în 2022 în SUA, 17% dintre adulți au fost încadrați în categoria formelor severe de consum problematic de știri. Dintre aceștia, 61% au declarat că se simt „destul de rău” sau „foarte rău” din punct de vedere psihic.
Psihologii avertizează că expunerea continuă la conținut negativ poate favoriza:
Impactul poate fi și mai mare în cazul persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile sau comunități afectate direct de subiectele din știri.
De exemplu, imigranții sau minoritățile care urmăresc constant informații despre conflicte, discriminare sau instabilitate din țările de origine pot resimți o presiune emoțională suplimentară.
În astfel de cazuri, „deconectarea” totală de la informații devine mult mai dificilă.
Psihologii avertizează că renunțarea completă la informare poate crea alte probleme, inclusiv vulnerabilitate în fața dezinformării.
În schimb, specialiștii recomandă un consum controlat și conștient de informații.
Printre strategiile considerate utile se numără:
Specialiștii atrag atenția și asupra fenomenului numit „rage bait” sau „momeala furiei” - conținut creat special pentru a provoca reacții emoționale intense și pentru a genera distribuiri și comentarii.
Acest tip de conținut exploatează exact vulnerabilitatea naturală a creierului către informațiile negative.
Psihologii spun că simpla conștientizare a acestui mecanism poate ajuta oamenii să privească mai critic ceea ce consumă online și să reducă impactul emoțional al știrilor alarmiste.
Experții spun că problema nu este existența știrilor, ci modul în care creierul uman este expus permanent la un volum uriaș de informații negative.
„Creierele noastre nu au fost concepute pentru această cantitate de informații. Dar au fost concepute pentru a învăța să se adapteze”, explică psihologii.
Într-o lume în care telefonul mobil a devenit sursa principală de informație, sănătatea psihică depinde tot mai mult de capacitatea fiecăruia de a-și gestiona consumul de știri fără a pierde contactul cu realitatea.