Atunci când stresul devine de durată, impactul asupra organismului poate fi semnificativ. De la dificultăți de concentrare și iritabilitate până la boli fizice și tulburări psihice, efectele pot apărea în mai multe planuri.
Stresul este un răspuns biologic al organismului la situații solicitante. În astfel de momente, corpul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina. Acești hormoni pregătesc organismul pentru acțiune, de exemplu prin creșterea ritmului cardiac și a frecvenței respirației. În astfel de situații, o persoană poate fi descrisă ca aflându-se într-o stare de alertă crescută.
Reacția de stres poate fi declanșată de numeroși factori, inclusiv situații periculoase și presiuni psihologice, cum ar fi termenele-limită de la muncă, examenele sau competițiile sportive.
În mod normal, efectele fizice ale stresului nu durează mult. Însă unele persoane ajung să trăiască aproape permanent într-o stare de alertă accentuată. Aceasta este ceea ce se numește stres cronic.
Printre cauzele posibile ale stresului cronic se numără:
locurile de muncă foarte solicitante
dificultățile financiare
relațiile dificile.
Această presiune constantă exercitată asupra organismului poate provoca simptome variate și poate crește riscul de apariție a unor boli.
Stresul cronic afectează întregul organism. El poate provoca simptome fizice și psihologice, iar acestea pot face funcționarea zilnică mai dificilă. Tipul și severitatea simptomelor diferă considerabil de la o persoană la alta.
Semnele și simptomele stresului cronic pot include:
iritabilitate
oboseală
dureri de cap
dificultăți de concentrare
gânduri rapide și dezorganizate
dificultăți de somn
probleme digestive
schimbări ale apetitului
sentiment de neputință
senzația de pierdere a controlului
stimă de sine scăzută
pierderea dorinței sexuale
nervozitate
infecții sau îmbolnăviri frecvente.
Diferite experiențe de viață pot provoca stres, iar unele pot începe încă din copilărie. Atunci când copiii trec prin evenimente traumatice, acestea pot contribui la dezvoltarea unui stres cronic care continuă și la vârsta adultă.
Aceste situații sunt cunoscute drept experiențe adverse din copilărie. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite, aproximativ 64% dintre adulți au avut cel puțin o astfel de experiență înainte de vârsta de 18 ani. Până la una din șase persoane adulte a trecut prin patru sau mai multe astfel de experiențe.
Printre exemplele de experiențe adverse din copilărie se numără:
boli mintale la unul sau mai mulți părinți
abuz emoțional, fizic sau sexual
consum de substanțe în familie
divorțul părinților
încarcerarea unui părinte sau a unui membru apropiat al familiei.
La vârsta adultă, stresul cronic poate apărea din cauze similare, dar și din motive precum:
probleme la locul de muncă
șomaj sau dificultăți financiare
o accidentare care afectează viața de zi cu zi
îngrijorarea legată de problemele din țară sau din lume.
Potrivit sondajului Stress in America 2023 al Asociației Americane de Psihologie, factorii de stres pot varia în funcție de vârstă și de alți factori, însă problemele financiare au fost printre principalele surse de stres pentru multe persoane.
Stresul cronic poate afecta diferit grupurile marginalizate istoric. În 2019, sondajele au indicat că persoanele de culoare erau de trei ori mai susceptibile, iar persoanele hispanice de două ori mai susceptibile decât persoanele albe să fie stresate de lipsa hranei.
În 2021, Asociația Americană de Psihologie a raportat și că 74% dintre adulții de culoare, 60% dintre adulții hispanici și 65% dintre adulții albi au spus că evenimentele de la Capitoliul SUA din 2020 le-au provocat mult stres.
Stresul cronic afectează creierul și sistemul imunitar. Rețelele neuronale ale creierului, în special în cortexul prefrontal, se pot slăbi efectiv. Medicii au observat acest lucru în imagini ale creierului unor persoane aflate sub stres.
Atunci când o persoană trece prin stres, sistemul imunitar este stimulat să reacționeze. În timp, însă, stresul cronic poate suprima funcția imunitară, ceea ce poate favoriza apariția unor boli și probleme de sănătate.
Pe termen lung, stresul cronic poate contribui la apariția unor tulburări fizice și mintale, printre care:
boli de inimă
hipertensiune arterială
diabet
obezitate
oboseală cronică
disfuncții sexuale
tulburări gastrointestinale
infecții respiratorii
boli autoimune
depresie