Somnul joacă un rol esențial în curățarea creierului de toxine. Lipsa somnului sau somnul perturbat ar putea crește riscul de demență.
Creierul dispune de un sistem special pentru eliminarea deșeurilor, numit sistemul glinfatic, care pare să fie mai activ în timpul somnului.
Acest sistem funcționează prin circulația lichidului cefalorahidian în jurul vaselor de sânge, apoi în spațiile dintre celule, unde colectează toxinele înainte de a fi drenate prin vene mari.
Toate celulele corpului generează deșeuri. În afara creierului, sistemul limfatic preia aceste deșeuri și le transportă în sânge.
Creierul nu are vase limfatice proprii, iar până acum aproximativ 12 ani, oamenii de știință nu știau cum elimină creierul toxinele. Descoperirea sistemului glinfatic a arătat că acesta „spală” creierul de substanțe nocive.
Un exemplu important este proteina beta-amiloid (Aβ). Când Aβ se acumulează, poate forma plăci care, împreună cu proteina tau, sunt caracteristici ale bolii Alzheimer, cea mai comună formă de demență.
Studiile la șoareci au arătat că sistemul glinfatic este mai activ în somn, eliminând toxinele. În oameni, lipsa unei nopți de somn poate crește nivelul de Aβ în hipocampus, o zonă cheie pentru Alzheimer.
Somnul odihnitor este esențial pentru memorie și funcționarea creierului. Deși studiile la oameni sunt încă limitate, există dovezi că somnul ajută la eliminarea Aβ.
Deși studiile sugerează că somnul de calitate este vital pentru sănătatea creierului, rămâne incert dacă tratarea tulburărilor de somn reduce efectiv riscul de demență prin eliminarea toxinelor.
Cercetătorii investighează acum concentrația de Aβ și tau în sânge pe parcursul ciclului somn-veghe și efectele tratamentului apneei sau insomniei asupra curățării creierului.
Acesta este un domeniu în dezvoltare, iar legătura exactă între somn și demență nu este complet clară.
Dacă ai probleme cu somnul sau ești îngrijorat de memorie și cogniție, este important să consultați medicul pentru evaluare și sfaturi personalizate.