Glucoza alimentară este un monozaharid, adică cea mai simplă formă de carbohidrat. Organismul o obține atât din carbohidrați simpli, cât și din carbohidrați complecși.
Carbohidrații simpli includ pâinea albă, orezul alb, pastele, bomboanele, sucurile, siropurile și zahărul de masă. În schimb, carbohidrații complecși se găsesc în orezul brun, ovăz, fructe, legume și cereale integrale.
Potrivit American Heart Association, organismul digeră mai lent carbohidrații complecși decât pe cei simpli, ceea ce îi transformă într-o sursă mai sănătoasă și mai constantă de energie. Pentru persoanele cu diabet, acest aspect este și mai important, pentru că eliberarea treptată a glucozei în sânge reduce riscul unor creșteri bruște ale glicemiei.
În mod ideal, organismul folosește glucoza de mai multe ori pe parcursul zilei.
Atunci când o persoană mănâncă, corpul începe imediat să proceseze glucoza și ceilalți carbohidrați. Enzimele încep să îi descompună, cu ajutorul pancreasului.
Pancreasul are un rol central în metabolismul glucozei. Când nivelul glicemiei crește, pancreasul eliberează insulină, hormonul care ajută glucoza să intre în celule.
Acolo, glucoza este folosită pentru energie sau este stocată sub formă de grăsime pentru mai târziu.
Dacă pancreasul nu produce insulină așa cum ar trebui, poate apărea diabetul.
Frecvența verificării depinde de nevoile, obiectivele și planul de tratament al fiecărei persoane.
Medicul poate recomanda testarea înainte și după masă, înainte și după exerciții fizice, în timpul exercițiilor lungi sau intense, înainte de culcare, la începerea unor medicamente noi sau a unei noi scheme de insulină, la schimbarea programului de lucru sau la călătoriile care implică fusuri orare diferite.
Potrivit CDC, mai mulți factori pot duce la creșterea glicemiei. Printre ei se numără arsurile solare, cofeina, sărirea peste micul dejun, unele medicamente precum spray-urile nazale, stresul, boala și deshidratarea.
Pe măsură ce ziua avansează, corpului îi este tot mai greu să gestioneze glucoza. În primele ore ale dimineții, un val de hormoni poate provoca o creștere a glicemiei, fenomen cunoscut drept „dawn phenomenon”.
Pe termen lung, nivelurile de glucoză gestionate prost pot afecta serios organismul.
Printre complicațiile enumerate se numără neuropatia periferică, bolile de inimă, orbirea, infecțiile cutanate, durerile articulare și ale extremităților, depresia, deshidratarea severă, cetoacidoza diabetică, sindromul hiperosmolar hiperglicemic, coma.
Poate apărea și o afecțiune numită hipoglicemie fără conștientizare, în care episoadele repetate de glicemie mică fac ca persoana să nu mai recunoască semnele de avertizare până când valorile ajung foarte jos. În acele momente, pot apărea pierderea cunoștinței, coma și chiar moartea.
Tratamentul diabeticilor, schimbat total. Milioane de diabetici vor rămâne fără tratament.
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
Diabetul de tip 5 tocmai a fost recunoscut oficial! Milioane de oameni afectați fără să știe – iată ce trebuie să afli chiar acum!
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi.
Acesta este cel mai rău lucru cu care se confruntă diabeticii. Le dereglează glicemia chiar și când este administrat tratamentul.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Aceasta este metoda pentru a scăpa de diabet fără tratamente medicamentoase. Se reglează glicemia.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.