Tot ce trebuie să știi despre glucoză. Ce se întâmplă când crește prea mult și ce complicații poate da

Glucoza alimentară este un monozaharid, adică cea mai simplă formă de carbohidrat. Organismul o obține atât din carbohidrați simpli, cât și din carbohidrați complecși.

Carbohidrații simpli includ pâinea albă, orezul alb, pastele, bomboanele, sucurile, siropurile și zahărul de masă. În schimb, carbohidrații complecși se găsesc în orezul brun, ovăz, fructe, legume și cereale integrale.

Potrivit American Heart Association, organismul digeră mai lent carbohidrații complecși decât pe cei simpli, ceea ce îi transformă într-o sursă mai sănătoasă și mai constantă de energie. Pentru persoanele cu diabet, acest aspect este și mai important, pentru că eliberarea treptată a glucozei în sânge reduce riscul unor creșteri bruște ale glicemiei.

Cum procesează corpul glucoza

În mod ideal, organismul folosește glucoza de mai multe ori pe parcursul zilei.

Atunci când o persoană mănâncă, corpul începe imediat să proceseze glucoza și ceilalți carbohidrați. Enzimele încep să îi descompună, cu ajutorul pancreasului.

Pancreasul are un rol central în metabolismul glucozei. Când nivelul glicemiei crește, pancreasul eliberează insulină, hormonul care ajută glucoza să intre în celule.

Acolo, glucoza este folosită pentru energie sau este stocată sub formă de grăsime pentru mai târziu.

Dacă pancreasul nu produce insulină așa cum ar trebui, poate apărea diabetul.

Cât de des trebuie verificată glicemia

Frecvența verificării depinde de nevoile, obiectivele și planul de tratament al fiecărei persoane.

Medicul poate recomanda testarea înainte și după masă, înainte și după exerciții fizice, în timpul exercițiilor lungi sau intense, înainte de culcare, la începerea unor medicamente noi sau a unei noi scheme de insulină, la schimbarea programului de lucru sau la călătoriile care implică fusuri orare diferite.

Ce poate crește glicemia

Potrivit CDC, mai mulți factori pot duce la creșterea glicemiei. Printre ei se numără arsurile solare, cofeina, sărirea peste micul dejun, unele medicamente precum spray-urile nazale, stresul, boala și deshidratarea.

Pe măsură ce ziua avansează, corpului îi este tot mai greu să gestioneze glucoza. În primele ore ale dimineții, un val de hormoni poate provoca o creștere a glicemiei, fenomen cunoscut drept „dawn phenomenon”.

Ce complicații pot apărea dacă glicemia nu este controlată

Pe termen lung, nivelurile de glucoză gestionate prost pot afecta serios organismul.

Printre complicațiile enumerate se numără neuropatia periferică, bolile de inimă, orbirea, infecțiile cutanate, durerile articulare și ale extremităților, depresia, deshidratarea severă, cetoacidoza diabetică, sindromul hiperosmolar hiperglicemic, coma.

Poate apărea și o afecțiune numită hipoglicemie fără conștientizare, în care episoadele repetate de glicemie mică fac ca persoana să nu mai recunoască semnele de avertizare până când valorile ajung foarte jos. În acele momente, pot apărea pierderea cunoștinței, coma și chiar moartea.