Un studiu din Olanda a analizat ce efecte are vârsta părinților asupra copiilor și a descoperit câteva beneficii. Cercetarea a comparat mai mulți factori.
"Părinții mai în vârstă pot fi liniștiti că vârsta lor nu este neapărat un factor negativ în ceea ce privește problemele de comportament la copilul lor", este de părere Marielle Zondervan-Zwijnenburg, cercetătoare post-doctorală la Universitatea Utrecht din Olanda și autoarea unui studiu despre părinții mai în vârstă.
Cercetarea acesteia a evidențiat că pruncii cu cel puțin un părinte mai în vârstă aveau mai puține probabilități să încalce regulile sau să fie agresivi fizic.
Marielle subliniază și că decizia amânării de a avea un copil mai târziu poate ridica riscul unor probleme precum infertilitatea și anomaliile genetice, dar și că descoperirile cercetării sale nu înseamnă că părinții mai tineri sunt sortiți să aibă urmași răi.
Cercetătoarea a observat că aproximativ 3% din diferența de comportament "de exteriorizare" a copiilor a fost legată de vârsta părinților. Prin comportament de exteriorizare se referă la agresiune fizică, distrugere proprietății și reguli de neascultare.
"Credem că părinții mai în vârstă sunt mai des capabili să creeze medii favorabile pentru copiii lor. Părinții mai în vârstă pot fi mai sensibili la nevoile copilului și să ofere mai multă structură", a spus Marielle Zondervan-Zwijnenburg, potrivit webmd. În opinia acesteia, părinții mai în vârstă au resurse financiare mai bune și pot avea o educație superioară. Însă, comparând efectele factorilor socio-economici între părinții mai tineri și cei mai mari, cercetătorii au sesizat că aceștia nu țin cont de diferențele de comportament ale copiilor.
La studiu au participat aproape 33.000 de copii din Olanda cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani, care au participat la patru studii anterioare diferite. Părinții au avut vârste între 16 și 68 de ani.
Cercetătorii au observat efecte pozitive dacă mama sau tatăl erau mai în vârstă, însă nu au analizat și situația în care ambii părinții au fost mai în vârstă.
Alte concluzii:
* Studiul a constatat că efectele pozitive au fost puțin mai pronunțate dacă mama era mai în vârstă.
* Anumite comportamente numite comportamente de „internalizare" nu au fost afectate de vârsta mamei sau a tatălui.
* O crestere a vârstei tatălui a fost asociată cu autismul și schizofrenia - cercetătorii susțin că există un risc mai mare de anomalii cromozomiale si alte probleme medicale atunci când oamenii decid să aștepte.
În plus, mulți factori influențează modul în care se comportă un copil - vârstele părinților, veniturile, educația, educația copilului și grupul – încât, precizează cercetătorii, este dificil să vezi care sunt aceia care au un impact cu adevărat.
Studiul a demonstrat că "părinții pot face cu adevărat diferența în anumite comportamente" indiferent de vârsta când acesta are primul copil.
Cercetarea a fost publicată pe 31 iulie în revista Child Development.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Cum trebuie, de fapt, să păstrezi brânza. Iată lucrurile pe care nu le-ai știut despre acest aliment nelipsit de pe masă.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri se marchează pe 26 iunie prin o serie de campanii de conștientizare.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis, miercuri, 19 mai, un mesaj special de Ziua Medicilor de Familie.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.