În apariția cariilor dentare și a bolii gingiilor ar juca un rol genele, dar și factori ca obezitatea, educația și personalitatea, susține un studiu.
Carii, boala gingiilor, părinți. O echipă internațională, care a inclus cercetătorii de la Universitatea din Bristol, sugerează că genele și factori ca obezitatea, educația și personalitatea ar putea juca un rol în apariția cariilor dentare și în boala gingiilor, informează medicalxpress.
Autorii studiului susțin că nu se cunoaște modul în care genele afectează șansele de a avea boli dentare. "Studiul clarifică faptul că dinții fac parte din corp. Printre altele, putem vedea că pare să existe o legătură de cauzalitate între factorii de risc pentru boala cardiovasculară și cariile dentare", afirmă Ingegerd Johansson, profesor principal la Institutul de Odontologie de la Universitatea Umeå, Suedia, care a condus cercetarea, potrivit sursei citate.
Specialiștii susțin că bolile gingiilor și cariile dentare sunt afecțiuni complexe și necesită studii mari pentru a trage concluzii certe. Cercetarea echipei internaționale a combinat date din nouă studii clinice internaționale cu 62.000 de participanți, dar și informații auto-raportate de sănătate dentară dintr-o mare bază de date britanică, cu circa 400.000 de persoane.
Cercetătorii au scanat milioane de puncte strategice în genom ca să găsească gene care să aibă legături cu bolile dentare. Aceștia au descoperit în acest sens 47 de gene. Studiul a confirmat că o genă imună este asociată cu parodontita. Iar printre genele care ar putea fi legate de cariile dentare sunt cele care ajută la formarea dinților și maxilarului, a celor cu funcții de protecție în salivă și a celor care afectează bacteriile găsite pe dinti.
Studiul a investigat legătura genelor cu factori de sănătate cardiovasculare și metabolici ca fumatul, obezitatea, educația și personalitatea. Cercetătorii au descoperit că poate exista mai mult decât o corelație dintre factorii amintiți, ci și o legătură cauzală între sănătatea dinților și unii factori de risc cardiovascular-metabolic.
Studiul a fost publicat în Nature Communications. Poate fi citit AICI.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Salvia devine tot mai prețuită în lupta împotriva bolilor gingivale și a altor probleme dentare.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Implanturile zigomatice sunt recomandate chiar și persoanelor care suferă de osteoporoză, însă cu o condiție.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
