În apariția cariilor dentare și a bolii gingiilor ar juca un rol genele, dar și factori ca obezitatea, educația și personalitatea, susține un studiu.
Carii, boala gingiilor, părinți. O echipă internațională, care a inclus cercetătorii de la Universitatea din Bristol, sugerează că genele și factori ca obezitatea, educația și personalitatea ar putea juca un rol în apariția cariilor dentare și în boala gingiilor, informează medicalxpress.
Autorii studiului susțin că nu se cunoaște modul în care genele afectează șansele de a avea boli dentare. "Studiul clarifică faptul că dinții fac parte din corp. Printre altele, putem vedea că pare să existe o legătură de cauzalitate între factorii de risc pentru boala cardiovasculară și cariile dentare", afirmă Ingegerd Johansson, profesor principal la Institutul de Odontologie de la Universitatea Umeå, Suedia, care a condus cercetarea, potrivit sursei citate.
Specialiștii susțin că bolile gingiilor și cariile dentare sunt afecțiuni complexe și necesită studii mari pentru a trage concluzii certe. Cercetarea echipei internaționale a combinat date din nouă studii clinice internaționale cu 62.000 de participanți, dar și informații auto-raportate de sănătate dentară dintr-o mare bază de date britanică, cu circa 400.000 de persoane.
Cercetătorii au scanat milioane de puncte strategice în genom ca să găsească gene care să aibă legături cu bolile dentare. Aceștia au descoperit în acest sens 47 de gene. Studiul a confirmat că o genă imună este asociată cu parodontita. Iar printre genele care ar putea fi legate de cariile dentare sunt cele care ajută la formarea dinților și maxilarului, a celor cu funcții de protecție în salivă și a celor care afectează bacteriile găsite pe dinti.
Studiul a investigat legătura genelor cu factori de sănătate cardiovasculare și metabolici ca fumatul, obezitatea, educația și personalitatea. Cercetătorii au descoperit că poate exista mai mult decât o corelație dintre factorii amintiți, ci și o legătură cauzală între sănătatea dinților și unii factori de risc cardiovascular-metabolic.
Studiul a fost publicat în Nature Communications. Poate fi citit AICI.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
