EXCLUSIV De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi. Dr. Monica Trofin Bănescu explică

Dislipidemia la tineri a devenit un fenomen tot mai frecvent, iar medicii avertizează că valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor nu mai sunt o problemă exclusiv a vârstei mature. Fie că vorbim despre forme ereditare sau despre efectele unui stil de viață dezechilibrat, riscurile pe termen scurt și lung sunt reale: de la pancreatită acută până la boli cardiovasculare și cerebrovasculare.

Vezi emisiunea dând click pe imaginea de mai sus

Specialiștii subliniază că intervenția timpurie, prin schimbări în stilul de viață sau tratament medical, atunci când este necesar, este esențială pentru prevenirea complicațiilor majore.

De ce tinerii ajung să aibă dislipidemie și cât de gravă poate fi

Dislipidemia nu mai este o problemă doar a vârstei mature. Tot mai mulți tineri ajung la analize cu valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor, iar medicii avertizează că fiecare situație necesită o abordare diferită. Atât factorii genetici, cât și stilul de viață modern pot influența valorile lipidice.

"Aceste scenarii pentru că fiecare necesită o abordare terapeutică diferită. În cazul tinerilor cu dislipidemie familială și cu valori moderat sau sever crescute ale colesterolului sau trigliceridelor, apare întrebarea dacă trebuie să tratăm?.

Dacă este o formă severă, riscurile sunt mari. Astfel de valori se pot asocia cu pancreatită acută, o urgență medico-chirurgicală, sau, în timp, cu pancreatită cronică.

Așadar, în aceste cazuri tratăm dislipidemia în primul rând pentru a preveni consecințele directe, imediate, nu doar pentru prevenția bolilor cardiovasculare", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Vezi emisiunea dând click pe imaginea de mai sus

Când se recomandă schimbarea stilului de viață

Pentru tinerii la care profilul lipidic este modificat, dar care prezintă și alți factori de risc, medicul subliniază importanța intervențiilor non-farmacologice.

"În cazul tinerilor la care profilul lipidic alterat apare împreună cu alți factori de risc, prima intervenție este schimbarea stilului de viață. Și acesta este, de fapt, principalul motiv pentru care sunt aici: să aduc în atenție importanța acestor factori pe termen lung și impactul lor asupra destinului nostru medical.

Indicele de masă corporală crescut, sedentarismul, alimentația nesănătoasă (fast-food, excese calorice), fumatul, stresul cronic și nivelul crescut de cortizol sunt factori care, garantat, duc în timp la boli cardiace, cerebrovasculare sau la afectarea vaselor periferice, cum ar fi arteropatia sau afectarea carotidiană", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Controlul factorilor de risc, cheia prevenirii bolilor cardiovasculare

Medicul subliniază că prevenția rămâne esențială, iar schimbările pornesc de la fiecare individ.

"Controlul acestor factori, în primul rând prin alegerile pe care le facem noi, fiecare în parte, și desigur, sub ghidaj medical, este esențial pentru reducerea riscului bolilor cardiovasculare.

În ceea ce privește pacienții la care realizăm screening intenționat al profilului lipidic, tocmai pentru a preveni complicațiile pe termen lung, discutăm despre adoptarea unui stil de viață sănătos, controale medicale regulate, repetarea analizelor și, în funcție de comorbidități, inițierea unui tratament medicamentos", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Vezi emisiunea dând click pe imaginea de mai sus