Demența afectează milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul acestora se estimează că va crește semnificativ în următoarele decenii.
În timp ce anumiți factori, cum ar fi vârsta și genetica, nu pot fi controlați de noi, există mai multe opțiuni și strategii privind stilul de viață care pot reduce riscul de a dezvolta demență.
Cercetările științifice subliniază importanța unui stil de viață sănătos pentru a promova sănătatea creierului.
Factorii de risc pentru demență se împart în două categorii: incontrolabili și controlabili. Factorii incontrolabili includ vârsta, care este cel mai mare factor de risc, și genetica. Anumite populații și genuri pot avea, de asemenea, niveluri diferite de risc din cauza factorilor biologici și sociali.
Pe de altă parte, factorii controlabili includ comportamentele, alegerea stilului de viață și expunerea la mediu. Acești factori sunt în centrul intervențiilor menite să reducă riscul de demență.
De exemplu, hipertensiunea arterială și diabetul sunt factori cunoscuți care contribuie la demență, dar ambele pot fi gestionate prin îngrijiri medicale și ajustări ale stilului de viață.
Un stil de viață sănătos poate reduce semnificativ probabilitatea de a dezvolta demență. Deși niciun comportament unic nu poate garanta prevenirea, cercetătorii au identificat câteva obiceiuri promițătoare care, atunci când sunt combinate, pot avea un efect protector asupra sănătății creierului.
1. Rămâi activ din punct de vedere fizic
Activitatea fizică regulată îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, susține funcția creierului și reduce riscul de afecțiuni precum obezitatea și hipertensiunea arterială, ambele fiind legate de demență. Încearcă să ai cel puțin 150 de minute de exerciții moderate în fiecare săptămână. Activități precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta, dansul sau grădinăritul sunt simple și eficiente.
2. Consumă o dietă echilibrată
O dietă sănătoasă pentru inimă, cum ar fi dieta mediteraneană, este benefică pentru sănătatea creierului. Includeți multe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Limitați grăsimile saturate, zaharurile și alimentele procesate pentru a menține o greutate sănătoasă și a susține bunăstarea generală.
3. Prioritizează somnul
Obținerea a 6-8 ore de somn de calitate în fiecare noapte permite creierului să proceseze amintirile și să se regenereze. Tulburările de somn, cum ar fi apneea de somn, au fost legate de un risc crescut de demență. Dacă vă confruntați cu tulburări de somn, consultați un profesionist din domeniul sănătății.
4. Sănătatea auzului și a vederii
Pierderea auzului este un factor de risc semnificativ pentru demență, studiile sugerând că aceasta poate crește riscul cu până la 90%. Protejați-vă urechile de zgomotele puternice, iar dacă vi se recomandă aparate auditive, folosiți-le. În mod similar, examinările oculare regulate și corectarea problemelor de vedere pot îmbunătăți sănătatea cognitivă, deoarece vederea deficitară a fost asociată cu demența.
5. Ai grijă de sănătatea mentală
Depresia și stresul cronic pot crește riscul de demență. Implicarea în activități sociale, hobby-uri și activitate fizică regulată poate ajuta la menținerea bunăstării emoționale. Căutați sprijin profesional dacă vă confruntați cu simptome prelungite de depresie sau anxietate.
6. Rămâi conectat social
Singurătatea și izolarea socială sunt legate de rate mai mari de declin cognitiv. Rămâneți conectat cu familia, prietenii și comunitatea dumneavoastră. Interacțiunile virtuale, voluntariatul sau aderarea la cluburi vă pot menține activ din punct de vedere social, chiar dacă contactul în persoană este limitat.
7. Provoacă-ți creierul
Implicarea în activități care stimulează mental întărește conexiunile creierului și reduce declinul cognitiv. Cititul, rezolvarea puzzle-urilor, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot menține creierul activ. Educația formală, chiar și mai târziu în viață, a fost, de asemenea, asociată cu reducerea riscului de demență.
8. Controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului
Hipertensiunea arterială și diabetul cresc semnificativ riscul de demență. Gestionarea acestor afecțiuni prin medicație, dietă și exerciții fizice poate proteja atât sănătatea inimii, cât și a creierului.
9. Evită fumatul și limitează consumul de alcool
Fumatul deteriorează vasele de sânge, inclusiv cele din creier, crescând riscul de demență vasculară. Renunțarea la fumat, chiar și mai târziu în viață, are beneficii imediate pentru sănătate. În mod similar, consumul excesiv de alcool deteriorează celulele creierului. Limitați consumul de alcool la un pahar pe zi.
10. Evită pe cât posibil rănile la cap
Leziunile cerebrale traumatice (TCC) pot perturba funcționarea normală a creierului și pot crește riscul de demență. Purtați cască în timpul mersului cu bicicleta, respectați regulile de siguranță în trafic și folosiți centura de siguranță în mașini. Asigurați-vă locuința împotriva căderilor cu covoare antiderapante și un iluminat bun pentru a evita accidentele.
Din ce în ce mai multe dovezi asociază poluarea aerului cu declinul cognitiv. Sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a calității aerului prin reducerea emisiilor și promovarea energiei curate poate avea beneficii pe termen lung pentru sănătatea creierului.
Deși în prezent nu există un leac pentru demență, cercetările continuă să pună în lumină măsurile preventive.
Alegerea unui stil de viață sănătos nu numai că reduce riscul de demență, dar îmbunătățește și calitatea generală a vieții.
De la gestionarea afecțiunilor medicale la menținerea angajamentului social și cognitiv, schimbările mici și consecvente pot avea un impact major.
Este esențial ca societățile să asigure accesul echitabil la resursele care promovează sănătatea creierului, cum ar fi educația, asistența medicală și mediile sigure.
Prin adoptarea acestor strategii și sprijinirea inițiativelor de sănătate publică, este posibil să se atenueze impactul global al demenței și să se construiască comunități mai sănătoase.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.