Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Factorii declanșatori ai migrenei pot fi copleșitori, deoarece aceștia variază de la o persoană la alta și adesea provin mai degrabă din observarea pacienților decât din studii controlate. Lee Peterlin, fondator și director al Pennsylvania Headache Center, sugerează că postul sau săritul peste mese poate provoca, de asemenea, migrene, în special la femei.
Pentru a evita migrenele, este important să mănânci suficient la intervale regulate pe parcursul zilei. Fundația Americană pentru Migrenă (AMF) afirmă că declanșatorii alimentari nu declanșează un atac de migrenă la fiecare persoană cu migrenă, dar identificarea declanșatorilor alimentari personali poate fi o provocare.
O analiză din 2021 în Nutrients prezintă relația complexă dintre migrene și cofeină, atât ca declanșator, cât și ca remediu. Deși nu există dovezi suficiente pentru a recomanda oprirea consumului de cofeină pentru pacienții cu migrene, se sugerează limitarea băuturilor cu cofeină la 230 până la 350ml pe zi.
Consumul unei cantități mici în timpul unui atac poate ajuta la ameliorarea senzației, atâta timp cât nu se face un consum excesiv în primul rând.
Glutamatul monosodic (MSG), o sare de sodiu a acidului glutamic, se găsește în mod natural în corpul nostru și în multe alimente și aditivi alimentari. FDA consideră că MSG este în general recunoscut ca fiind sigur. Un studiu din 2016 a constatat că MSG poate declanșa migrene, dar este prematur să se ajungă la o concluzie. Cercetările rămân neconcludente cu privire la faptul că MSG declanșează durerile de cap.
Unele persoane pot avea sensibilitate la MSG, astfel încât evitarea acestuia poate fi benefică. MSG se găsește în roșii, brânzeturi și proteine vegetale hidrolizate. De asemenea, servește ca potențiator de aromă în condimente și condimente, cum ar fi ketchup-ul și sosul pentru grătar.
Brânzeturile maturate, cum ar fi Gorgonzola, Camembert și Cheddar, sunt cunoscute pentru aromele și texturile lor bogate. Cu toate acestea, un studiu din 2012 din Neurological Sciences le-a identificat ca fiind un declanșator comun al migrenei.
Brânzeturile maturate sunt, de asemenea, bogate în tiramină, un compus care poate interacționa cu neurotransmițătorii, ducând la migrene.
Hot dog-urile, cârnații și sandvișurile de curcan pot declanșa migrene din cauza prezenței nitratului de sodiu, un conservant, potrivit medicului Rebecca Traub, neurolog la University of North Carolina School of Medicine.
Un studiu din 2018 a constatat că băuturile alcoolice, în special vinul roșu, declanșează migrene la 35,6% dintre participanții la migrene. Vinul, în special vinul roșu, a fost cel mai frecvent declanșator dintre băuturile alcoolice.
Cauza este dezbătută, dar experții sugerează că taninurile și flavonoidele din vin sunt vinovații. Vinurile cum ar fi cabernet sauvignon, conțin taninuri mai mari. Consumul de alcool poate duce, de asemenea, la deshidratare, ceea ce poate contribui la o durere de cap. Studiul evidențiază importanța înțelegerii potențialilor factori declanșatori ai migrenelor.
Foto: Freepik @lightandshare
Ciocolata este adesea asociată cu migrenele, potrivit unui studiu din 2012 al Neurological Sciences. Cu toate acestea, nu s-a dovedit a fi un adevărat declanșator de migrene. Unii experți cred că pofta de dulciuri este un simptom al unei migrene care se apropie, nu cauza.
O analiză a studiilor din 2020 din Nutrients a analizat literatura de specialitate, găsind dovezi insuficiente că ciocolata este un declanșator al migrenei. În ciuda acestui fapt, ciocolata rămâne pe lista doctorului Klebanoff de potențiali declanșatori de migrene și poate fi adăugată celor care suferă de migrene.
Citricele pot declanșa migrenele la unii bolnavi, potrivit Dr. Traub. În timp ce unele studii au găsit o legătură între migrene și citrice, altele nu. Un studiu din 2016 a constatat că citricele sunt potențiale declanșatoare pentru migrenele cu aură, dar nu și pentru cele fără aură.
Pentru a identifica cauza migrenelor, Dr. Traub recomandă să ții un jurnal al durerilor de cap, înregistrând migrenele, severitatea, consumul și medicamentele. Acest lucru ajută la identificarea potențialilor factori declanșatori ai migrenelor.
Aspartamul, un îndulcitor artificial, a fost studiat pe larg de către FDA și a fost asociat cu migrenele la unele persoane. Acesta este considerat una dintre cele mai periculoase substanțe din alimentația umană.
Pentru a-l evita, se recomandă să citești etichetele alimentelor și să eviți anumite alimente și băuturi etichetate ca fiind „fără zahăr” sau „light”, cum ar fi sucurile dietetice, cerealele pentru micul dejun, budincile și iaurturile.
Printre factorii declanșatori ai migrenelor se numără fasolea, mazărea și lintea, dar acestea sunt mai puțin frecvente decât alcoolul și cofeina. Cercetările sugerează că alimentele vegetale, care fac parte din dietele vegane, pot ajuta la reducerea durerii de cap.
Un studiu din 2014 a constatat că veganii au resimțit mai puțină durere în timpul migrenelor decât cei cu o dietă normală. Alimentele vegetale conțin compuși antiinflamatori și pot ajuta la reducerea creșterii în greutate, care a fost legată de migrene. Cauza exactă a migrenelor rămâne neclară.
Nucile, inclusiv untul de arahide și semințele, sunt un declanșator comun al migrenei, potrivit Asociației pentru Tulburări de Migrenă. Aceste nuci sunt alimente care conțin fenilalanină, care poate afecta tonusul vascular și poate juca un rol în migrene.
Dr. Klebanoff îi sfătuiește pe oameni să își monitorizeze dietele, dar nu să fie obsedați de ele. Dacă un pumn de nuci provoacă dureri de cap în decurs de patru până la 12 ore, este probabil că este un factor declanșator.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.