Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cercetătorii de la Centrul Medical Veteranilor din Atlanta și Universitatea Emory au găsit o legătură între nivelurile ridicate ale colesterolului LDL și boala Alzheimer cu debut precoce. Rezultatele ar putea ajuta medicii să înțeleagă modul în care boala se dezvoltă și care sunt posibilele cauze, inclusiv variabilitatea genetică, potrivit medicalxpress.com.
Potrivit dr. Thomas Wingo, autorul principal al studiului, rezultatele arată că nivelurile de colesterol LDL pot juca un rol de cauzalitate în dezvoltarea bolii Alzheimer. Rezultatele apar în JAMA Neurology.
„Marea întrebare este dacă există o legătură cauzală între nivelurile de colesterol din sânge și riscul bolii Alzheimer, spune Wingo. Datele existente au fost incerte în acest punct. O interpretare a datelor noastre actuale este că colesterolul LDL joacă un rol de cauzalitate.
Dacă este cazul, s-ar putea să fie nevoie să revizuim obiectivele pentru colesterolul LDC, pentru a ajuta la reducerea riscului de Alzheimer. Acum ne concentrăm pe testarea existenței unei legături de cauzalitate", spune Thomas Wingo, neurolog și cercetător la Atlanta VA și la Universitatea Emory.
Nivelurile ridicate de colesterol au fost legate de creșterea riscului de apariție a bolii Alzheimer mai târziu în viață. Acest risc poate fi cauzat de factori genetici ai colesterolului. Cercetările anterioare au arătat că un factor major de risc pentru boala Alzheimer este o mutație specifică într-o genă denumită APOE.
Este cel mai mare factor de risc unic genetic cunoscut pentru boala Alzheimer. Această variantă APOE, denumită APOE E4, este cunoscută pentru cum crește nivelurile de colesterol circulant, în special lipoproteine cu densitate scăzută (LDL). Acest tip de colesterol este denumit uneori "colesterol rău", deoarece nivelurile ridicate de LDL pot duce la acumularea de colesterol în artere.
Deși Alzheimer cu debut tardiv - forma obișnuită a bolii - pare să fie legată de colesterol, s-au făcut puține cercetări privind o posibilă legătură între nivelurile de colesterol și riscul Alzheimer de debut precoce. Forma bolii cu debut precoce este relativ rară. Boala este considerată "debut precoce" atunci când apare înainte de vârsta de 65 de ani. Aproximativ 10% din toate cazurile de Alzheimer au debut precoce.
Cercetările trecute au arătat că această afecțiune este în mare parte bazată pe genetică, ceea ce înseamnă că este probabil să fie moștenită dacă o are un părinte. Trei variante specifice de gene (denumite APP, PSEN1 și PSEN2) sunt cunoscute a fi legate de boala Alzheimer cu debut precoce. APOE E4 este, de asemenea, un factor de risc în această formă a bolii. Aceste variante genetice explică aproximativ 10% din cazurile de boală Alzheimer cu debut precoce, ceea ce înseamnă că 90% din cazuri sunt inexplicabile.
Pentru a testa daca boala Alzheimer debutul precoce este legată de colesterol și pentru a identifica variante genetice care ar putea fi baza acestei posibile asociații, cercetătorii au secvențiat regiuni genomice specifice a 2.125 de persoane, dintre care 654 au avut debut precoce al bolii Alzheimer și 1.471 dintre acestea au fost un grup de control. Ei au testat, de asemenea, probe de sânge de 267 de participanți pentru a măsura cantitatea de colesterol LDL.
Ei au descoperit că APOE E4 a explicat aproximativ 10% din Alzheimer cu debut precoce, care este similar cu estimările din boala Alzheimer cu debut tardiv. Cercetătorii au testat și pentru APP, PSEN1 si PSEN2. Aproximativ 3% dintre cazurile de Alzheimer cu debut precoce au avut cel puțin unul dintre acești factori de risc cunoscuți la începutul tratamentului pentru Alzheimer.
După testarea probelor de sânge, cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri ridicate de LDL au fost mai predispuși de a avea boala Alzheimer în debut precoce, comparativ cu pacienții cu nivel scăzut de colesterol. Acest lucru a fost valabil chiar și după ce cercetătorii au verificat cazurile cu mutația APOE, ceea ce înseamnă că colesterolul ar putea fi un factor de risc independent pentru boală, indiferent dacă este prezentă varianta genetică APOE, problematică.
Cercetătorii nu au găsit o legătura între nivelul colesterolului HDL (lipoproteine de înaltă densitate) și debutul precoce al bolii Alzheimer, și doar o foarte ușoară asociere între boală și nivelurile de trigliceride.
Cercetătorii au mai descoperit, de asemenea, un nou factor de risc genetic posibil pentru boala Alzheimer în debut precoce. Cazurile de Alzheimer cu debut precoce au fost mai mari la participanții cu o variantă rară a unei gene numite APOB. Această genă codifică o proteină care este implicată în metabolizarea lipidelor sau a grăsimilor, inclusiv a colesterolului.
Constatare sugerează o legătura directă între mutația rară a genei APOB și riscul bolii Alzheimer, potrivit cercetătorilor. Cu toate acestea, legătura dintre nivelul LDL-C și debutul precoce a bolii Alzheimer nu a fost pe deplin explicată de APOE sau APOB, indicând că alte gene și mecanisme, de asemenea, cresc riscul de îmbolnăvire.
Deși studiul pune în lumină factorii de risc posibili pentru boala Alzheimer cu debut precoce, cercetătorii spun că este nevoie de mai multe cercetări, pentru a explica pe deplin legătura dintre boală și colesterol. Raritatea relativă a bolii cu debut precoce reprezintă o provocare în găsirea de probe suficiente pentru a efectua studii genetice mari despre aceasta afecțiune, spun ei.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.