Viruși, legătura cu boala Alzheimer. Mecanismul prin care se protejează și devin mai infecțioși, folosind gazda

Angela Sabău / 28 mai 2019 / 18:16
Virușii se protejează cu proteine de la gazdă și devin mai virulente    Foto: E. Wikander/Azote/Stockholm University.
Virușii se protejează cu proteine de la gazdă și devin mai virulente Foto: E. Wikander/Azote/Stockholm University.

O cercetare nouă arată că virușii interacționează cu proteinele din fluidele biologice ale gazdei, ceea ce are ca rezultat un strat de proteine pe suprafața virusului. Acest strat de proteine face virusul mai infecțios și facilitează formarea plăcilor caracteristice bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.

Virușii se pot reproduce numai în interiorul celulelor vii și pot exploata aparatele celulare ale gazdei lor în beneficiul lor. Cu toate acestea, înainte de a intra într-o celulă gazdă, virușii sunt doar particule de dimensiuni nanometrice, foarte asemănătoare cu nanoparticulele artificiale utilizate în aplicațiile medicale pentru diagnostic și terapie.

Oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm și Karolinska Institutet au descoperit că virușii și nanoparticulele au o altă proprietate importantă: ambii devin acoperiți de un strat de proteine când întâlnesc fluidele biologice ale gazdei înainte de a-și găsi celula țintă. Acest strat de proteine pe suprafață influențează semnificativ activitatea biologică a acestora, scrie medicalxpress.com.

"Imaginați-vă o minge de tenis care cade într-un castron de lapte și cereale, mingea este acoperită imediat de particulele lipicioase din amestec și rămân pe minge când o scoateți din castron. Același lucru se întâmplă când virușii intră în contact cu sângele sau fluidele pulmonare care conțin mii de proteine. Multe dintre aceste proteine se lipesc imediat de suprafața virală, formând o așa numită «corona proteică»", explică Kariem Ezzat de la Universitatea din Stockholm și Karolinska Institutet.

Kariem Ezzat și colegii săi au studiat corona proteică a virusului sincițial respirator (RSV) în diferite fluide biologice. „RSV este cea mai frecventă cauză a infecțiilor acute ale tractului respirator inferior la copiii mici din întreaga lume, ceea ce duce la 34 de milioane de cazuri și la 196.000 de decese în fiecare an.

Semnătura coronozei proteice din sânge este foarte diferită de cea din fluidele pulmonare. De asemenea, este diferită între oameni și alte specii, cum ar fi maimuțele rhesus macaque, care pot fi de asemenea infectate cu RSV ", spune Ezzat. "Virusul rămâne neschimbat la nivel genetic, ci doar dobândește identități diferite prin acumularea de coroane proteice diferite pe suprafața sa, în funcție de mediul său, ceea ce face posibil ca virusul să folosească factori gazdă extracelulare în beneficiul lui și am arătat că multe dintre aceste coroane difera fac RSV mai infecțioase", mai arată el.

Legătura cu boala Alzheimer

Cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și Karolinska Institutet au descoperit, de asemenea, că viruși precum virusul RSV și virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1) pot lega o clasă specială de proteine numite proteine amiloide. Proteinele amiloid se agregă în plăci care joacă un rol în boala Alzheimer, unde acestea duc la moartea celulelor neuronale.

Mecanismul din spatele conexiunilor dintre virusuri și plăci amiloide a fost greu de găsit până acum, dar Ezzat și colegii săi au descoperit că HSV-1 este capabil să accelereze transformarea proteinelor amiloid solubile în structuri asemănătoare firului care constituie placile amiloide.

La modelele de animale de boală Alzheimer au văzut că șoarecii au dezvoltat boala în 48 de ore de la infecția din creier. În absența unei infecții cu HSV-1, procesul durează în mod normal câteva luni.

"Mecanismele noi descrise în lucrarea noastră pot avea un impact nu numai asupra înțelegerii unor noi factori care determină modul în care este un virus infecțios, dar și asupra elaborării de noi modalități de a proiecta vaccinuri. În plus, descrierea unui mecanism fizic care leagă cauzele bolii virale și amiloid adaugă greutate la creșterea interesului în cercetarea rolulului microbilor în tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și deschide noi căi pentru tratamente”, spune Ezzat.

 

 

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24