Alzheimer, antibioticele atenuează simptomele bolii?

Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au demonstrat că bacteriile care trăiesc în intestin pot influența dezvoltarea simptomelor bolii Alzheimer la șoareci. Dar la șoarecii masculi, antibioticele par...
Studiul, care va fi publicat pe 16 mai în Jurnalul de Medicină Experimentală, arată că, prin modificarea microbiomei intestinale, tratamentul antibiotic pe termen lung reduce inflamația și încetinește creșterea plăcilor de amiloid în creierul șoarecilor masculi, deși același tratament nu are niciun efect asupra celor de sex feminin.
Alheimer, tratat cu antibiotic? Comunitatea bacteriilor care trăiesc în tractul gastro-intestinal - microbiomul intestinal - este, în general, inofensivă, dar, deoarece acestea afectează activitatea sistemului imunitar al organismului, aceste bacterii pot influența o gamă largă de boli, chiar și în țesuturile îndepărtate, cum ar fi creierul.
Bacteriile, un rol important în declanșarea anumitor boli
„Dovezi recente sugerează că bacteriile intestinale ar putea juca un rol major în diferite afecțiuni neurologice, inclusiv tulburări de spectru autist, scleroză multiplă, boală Parkinson și boală Alzheimer", explica dr. Sangram S. Sisodia, director al Centrului de Neurobiologie Moleculară de la Universitatea din Chicago (Uchicago).
Boala Alzheimer se caracterizează prin formarea de plăci amiloide și prin activarea celulelor imune prezente în creier, cunoscute sub numele de microglia. Aceste celule pot ajuta la îndepărtarea plăcilor de amiloid, dar activarea acestora poate, de asemenea, să exacerbeze boala prin provocarea neuroinflamării.
Pacienții cu Alzheimer prezintă modificări ale microbiomului intestinal, iar Sisodia și colegii săi au raportat anterior că bacteriile intestinale pot influența dezvoltarea acestor simptome la rozătoare. Tratamentul cu antibiotic pe termen lung a limitat formarea plăcilor de amiloid și a activării microgliilor reduse la șoareci masculi, dar nu și la femele, care au exprimat proteine mutante asociate cu boala Alzheimer familială. „Deși convingătoare, studiile noastre publicate cu privire la rolul microbiomului intestinului în formarea de placi de amiloid au fost limitate la o singură tulpină, de șoareci", spune Sisodia.
Cocktail de antibiotice, efecte la masculi
În noul studiu, Sisodia și colegii săi, prin urmare, au examinat efectele antibioticelor pe un model diferit de șoarece cu boală Alzheimer, cunoscut sub numele de APPS1-21. Tratamentul pe termen lung cu un cocktail de antibiotice a redus din nou formarea plăcilor de amiloid la șoarecii masculi, dar nu a avut niciun efect asupra femelelor. Tratamentul antibiotic a părut, de asemenea, să modifice activarea microgliilor la șoarecii masculi, schimbându-i dintr-oo formă care se consideră că promovează neurodegenerarea, într-o formă care ajută la menținerea unui creier sănătos.
Pentru a demonstra că aceste îmbunătățiri ale simptomelor Alzheimer au fost cauzate de modificări ale microbiomului intestinal, cercetătorii au transplantat materii fecale de la șoareci netratați în animale tratate cu antibiotice. Această procedură a restabilit microbiomul intestinal și a determinat o creștere a formării plachetelor de amiloid și a activării microgliale.
Dar de ce modificările în microbiomul intestinal afectează numai șoarecii masculi? Sisodia și colegii săi au descoperit că tratamentul pe termen lung cu antibiotice a schimbat bacteriile intestinale ale șoarecilor masculi și femele în moduri diferite. Schimbările în microbiomul șoarecilor de sex feminin au determinat sistemul lor imunitar să crească producția de mai mulți factori proinflamatori care ar putea influența activarea microgliilor.
„Studiul nostru arată că perturbările mediate de antibiotice ale microbiomului intestinal au influențe selective, sexual specifice asupra formării plăcii de amiloid și activității microgliale în creier", spune Sisodia. „Acum vrem să investigăm dacă aceste rezultate pot fi atribuite schimbărilor în orice tip de bacterie".
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.