Antibioticele sunt medicamente necesare în tratarea infecțiilor de origine bacteriană. Dar luate în alte afecțiuni sau fără a respecta indicațiile medicului, pot face mai mult rău pe termen lung, prin...
Atunci când o persoană are cu adevărat nevoie de antibiotic, beneficiile depășesc riscul efectelor secudare și al rezistenței la antibiotice, arată U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Dar, întrebarea este dacă chiar sunt necesare întotdeauna antibioticele? Experții CDC oferă un răspuns.
Antibioticele sunt medicamente realizate astfel încât să ucidă sau să încetinească creșterea bacteriilor și a unor ciuperci.
Aceste medicamente sunt frecvent utilizate pentru combaterea infecțiilor bacteriene, dar nu pot lupta, spre exemplu, împotriva infecțiilor cauzate de viruși.
De asemenea, antibioticele nu sunt eficente în cazul unor infecții virale precum răceala sau gripa.
Un antibiotic va trata doar o infecție bacteriană, nu una virală sau fungică.
Dacă antibioticul este prescris administrat peste măsură sau pentru infecții care nu sunt de origne bacteriană, există riscul să se dezvolte bacterii rezistente la anibiotice. Rezistența apare atunci când o bacterie suferă o mutație ce o face imună la antibiotice.
Niciodată nu trebuie înterupt tratamentul cu antibiotice doar pentru că starea s-a îmbunătățit. Infecția pe care încercați să o tratați s–ar putea să nu fi trecut de tot, creând un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor infecții secundare care vor fi rezistente la antibioticele pe care le luați deja.
Doar medicul decide când se întrerupe un tratament cu antibiotice.
Diagnosticarea rezistenței la medicamente se face prin teste de laborator. Din păcate, în astfel de cazuri, medicii vor fi nevoiți să apeleze la ceea ce numim „antibiotice de ultimă linie”, care sunt extrem de puternice și care au și efecte secundare pe măsură. Vancomicina, de exemplu, reprezintă ultima linie de apărare pentru anumite infecții cu Staphylococcus aureus rezistente la meticilină (MRSA).
Antibioticele pot, de asemenea, să provoace efecte secudare precum amețeala, greață sau diaree.
Articolul complet poate fi citit AICI.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
