Un nou studiu subliniază legătura dintre distribuția grăsimii corporale și riscul de boli neurodegenerative.Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că nu doar excesul ponderal general reprezintă un pericol pentru sănătate, ci mai ales grăsimea acumulată în anumite zone ale corpului.
Conform cercetării, persoanele cu niveluri ridicate de grăsime abdominală au un risc mai mare cu 13% de a fi diagnosticate cu o formă de demență, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson, comparativ cu cei care au un nivel redus de grăsime abdominală. Mai mult decât atât, grăsimea acumulată în zona brațelor a fost asociată cu o creștere și mai mare a riscului - de 18%.
Studiul scoate la iveală și un factor protector important: masa musculară. Potrivit Fundației Britanice a Inimii (British Heart Foundation), "persoanele cu forță musculară ridicată au un risc cu 26% mai mic de a dezvolta boli neurodegenerative decât cele cu un nivel scăzut al acesteia".
Forța musculară a fost evaluată prin testarea forței de prindere a mâinii, iar participanții au fost încadrați în funcție de raportul grăsimii localizate pe abdomen, brațe sau picioare la totalul grăsimii corporale.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de specialiști chinezi care au utilizat datele din baza de date UK Biobank, care cuprinde informații despre aproape 413.000 de persoane. La momentul inițial al studiului, niciunul dintre participanți nu suferea de o boală neurodegenerativă.
După o perioadă medie de urmărire de nouă ani, 8.224 dintre aceștia au fost diagnosticați cu o astfel de afecțiune - dintre care 6.076 cu demență, 2.933 cu Alzheimer și 2.427 cu Parkinson.
Rezultatele au arătat că nivelurile ridicate de grăsime pe abdomen și brațe sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a acestor boli. În schimb, grăsimea localizată pe picioare, forța musculară mare și densitatea osoasă ridicată par să fie factori protectori.
Fundația Britanică a Inimii avertizează că "este deja cunoscut faptul că un nivel ridicat de grăsime corporală crește riscul de boli cardiovasculare". Analiza suplimentară a datelor a arătat că 35% dintre participanții cu multă grăsime abdominală care au dezvoltat o boală neurodegenerativă sufereau și de o afecțiune cardiovasculară. Pentru cei cu grăsime în exces pe brațe, proporția a fost de 14%.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței - FOTO: Freepik
Această cercetare nu este prima care stabilește o legătură între grăsimea viscerală și sănătatea creierului. Un studiu publicat în 2011 în Annals of Neurology a arătat că un nivel crescut de grăsime viscerală în perioada mijlocie a vieții este asociat cu o reducere a volumului cerebral.
"Am observat o asociere inversă semnificativă între măsurătorile antropometrice și CT ale grăsimii abdominale - în special grăsimea viscerală - și volumul total al creierului", au transmis autorii, potrivit Surrey.
Grăsimea viscerală, aflată în profunzimea abdomenului, este necesară într-o anumită cantitate pentru protejarea organelor interne. Însă, în exces, aceasta devine periculoasă.
Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă o metodă simplă de verificare: folosirea unui centimetru pentru a măsura talia, deasupra oaselor șoldului.
"Pentru femei, o circumferință a taliei de 89 de centimetri sau mai mult semnalează un risc crescut. Pentru bărbați, limita este de 102 centimetri", spun experții.
Pentru cei preocupați de greutatea corporală și riscurile asociate, consultarea medicului de familie rămâne o măsură esențială. Descoperirile recente confirmă că nu doar cât cântărim contează, ci și unde se depune grăsimea - iar zonele precum abdomenul și brațele pot fi semnale timpurii ale riscurilor neurologice.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.