Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg român, explică, pe pagina sa de Facebook, cum putem avea grijă de creierul nostru. Ce este neuroplasticitatea, lucrul pe care îl putem face în fiecare zi pentru a antrena creierul.
Neuroplasticitatea este capacitatea sistemului nervos de a se reorganiza și de a-și adapta funcționarea în urma schimbărilor, experiențelor și traumelor. Această reorganizare poate avea loc la nivelul neuronilor și a rețelelor neuronale în creier. Neuroplasticitatea este o caracteristică fundamentală a creierului uman și permite acestuia să învețe, să se adapteze la mediu și să se recupereze după leziuni.
”Astăzi vreau să aduc în discuție o minunată capacitate a creierului nostru - neuroplasticitatea! Această putere incredibilă ne permite să învățăm lucruri noi și să ne îmbunătățim abilitățile și memoria.
De fiecare dată când învățăm să facem ceva nou, putem mulțumi neuronilor noștri și plasticității sinaptice pentru acest lucru. Plasticitatea creierului stă la baza capacității noastre de învățare și memorare, fiind esențială pentru flexibilitatea noastră mentală și comportamentală.
Repetarea unei activități și accesarea amintirilor ajută la construirea de conexiuni mai puternice în creier. Aceasta ne permite să ne îmbunătățim și mai mult memoria și abilitățile de învățare. Și mai interesant, îmbunătățirea plasticității neuronale stimulează neurogeneza, adică formarea de noi celule în creier, ceea ce poate crește volumul creierului!
Dar neuroplasticitatea nu este doar despre învățare și memorie; ea joacă și un rol crucial în recuperarea după traume sau leziuni cerebrale. Creierul nostru se poate remodela și reface conexiunile, iar dacă o zonă este afectată, alte arii cerebrale pot prelua funcțiile pierdute. Așadar, nu subestimați puterea creierului vostru!
Este minunat să știm că prin îmbunătățirea plasticității neuronale putem influența starea noastră de bine. Studiile sugerează că un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice și odihnă adecvată, poate stimula neuroplasticitatea și poate avea un impact pozitiv asupra stării de sănătate mentală”, a explicat prof. univ. dr. Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurgie, pe pagina sa de Facebook.
Vezi și: Ce să faci și ce să nu faci după ce te-ai operat. Sănătatea ta este o prioritate
Neuroplasticitatea structurală: Această formă de plasticitate implică schimbări fizice în structura creierului, cum ar fi formarea de noi conexiuni sinaptice între neuroni sau creșterea numărului de dendrite (prelungiri ale neuronilor care primesc semnale) pentru a sprijini o mai bună conectivitate neuronală. De asemenea, poate include și reorganizarea zonelor creierului responsabile de diferite funcții, potrivit Britannica.
Neuroplasticitatea funcțională: Acest tip de plasticitate implică schimbări în funcționarea neuronilor sau a rețelelor neuronale fără modificări semnificative în structura fizică a creierului. De exemplu, atunci când cineva învață o abilitate nouă sau se recuperează după o leziune cerebrală, creierul poate reorganiza modul în care activează diferite regiuni pentru a compensa sau pentru a învăța noi modalități de a face lucrurile.
Neuroplasticitatea este esențială pentru procesele de învățare, memorie și recuperare după leziuni cerebrale. De asemenea, este baza pentru terapiile de recuperare folosite în tratamentul pacienților cu leziuni cerebrale sau tulburări neurologice. Capacitatea creierului de a se adapta la noile circumstanțe și de a se reorganiza face posibilă recuperarea și adaptarea la schimbările din viață.
Există factori care pot stimula și inhiba procesul de neurogenie la adulți. Aceasta sugerează chiar posibile modele pentru tratamentul bolilor degenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, și chiar pentru inversarea daunelor cauzate de traumatisme cerebrale.
Exercițiile fizice
Printre factorii care pot ”amplifica” acest proces, exercițiul fizic a fost considerat unul important. Cercetări timpurii pe animale realizate de oamenii de știință de la Universitatea din Chicago au descoperit că exercițiile aerobice au dus la o creștere atât a producției de celule în hipocamp, cât și a cantității de informații genetice codate.
Ceea ce ne spune aceasta este că nu numai că funcția creierului se îmbunătățește, ci și celulele în sine sunt mai bine pregătite să stocheze informații pentru învățare și memorie.
Cercetările de la Universitatea din Pennsylvania din 2010 au raportat că exercițiile aerobice efectuate de 120 de adulți mai în vârstă au crescut efectiv dimensiunea hipocampului cu două procente și au inversat pierderea celulară legată de îmbătrânire cu unu sau doi ani, potrivit Very Well Mind.
Exercițiile cognitive
Pe lângă exercițiile fizice, oamenii de știință au descoperit că mediile de învățare îmbogățite pot contribui, de asemenea, la supraviețuirea celulelor vechi și la producția de celule noi. Pe scurt, se sugerează că cu cât vă exercitați creierul mai mult, cu atât veți putea menține o funcționare optimă a creierului.
Pe de altă parte, există factori care subminează direct neurogenia. Printre aceștia se numără vârsta. Știm, de exemplu, că până când mulți adulți ajung în anii 80, multe din conexiunile neuronale din hipocamp vor fi pierdute.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.