Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Durerea nervoasă, cunoscută și sub denumirea de nevralgie, reprezintă o experiență medicală complexă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Vezi și: Microbiomul este influențat de familie și de prieteni. Ce spun specialiștii
Nevralgia survine atunci când o afecțiune de sănătate influențează nervii responsabili pentru transmiterea senzațiilor către creier. Acest tip de durere poate varia în intensitate și manifestare, afectând diverse părți ale corpului. Există diverse forme de durere nervoasă, incluzând post-herpetică, trigeminală, occipitală și pudendală.
foto:freepik
- Post-herpetică: După o infecție cu virusul herpes zoster (ce provoacă zona zoster sau herpesul zoster), pacienții pot dezvolta dureri persistente în zona afectată de erupție.
- Trigeminală: Provocând dureri intense în zona feței și a maxilarului.
- Occipitală: Generând durere în partea de sus a coloanei vertebrale, la baza craniului, care se poate extinde în partea din spate a capului.
- Pudendală: Cauzând durere în zona perineului.
Simptomele durerii nervoase includ senzații de înțepătură, înțepenire sau arsură. Uneori, durerea poate fi descrisă ca un șoc electric sau o senzație ascuțită și bruscă. Sensibilitatea crescută la atingere sau frig poate fi, de asemenea, prezentă. Durerea nervoasă este mai intensă în timpul nopții și poate interfera cu activități esențiale, precum somnul, munca și exercițiile fizice.
- Durere ascuțită și intensă: Nevralgia se caracterizează printr-o durere extrem de intensă, adesea descrisă ca fiind ascuțită, înțepătoare sau ca un șoc electric.
- Durere persistentă: Durerea poate fi continuă sau poate apărea în atacuri recurente, cunoscute sub numele de paroxisme.
- Hipersensibilitate: Pacienții pot experimenta o creștere a sensibilității la atingere, inclusiv la stimuli care, în mod normal, nu ar provoca durere.
- Amorțeală sau furnicături: Simptomele de amorțeală sau furnicături pot însoți durerea și pot indica o afectare a nervilor care transmit senzații la nivelul pielii.
- Slăbiciune musculară: În unele cazuri, nervii afectați pot determina slăbiciune musculară în zona respectivă.
- Durere mai accentuată în timpul nopții: Mulți pacienți cu nevralgie raportează o intensificare a durerii în timpul nopții, ceea ce poate afecta somnul și odihna.
- Stres, anxietate și depresie: Din cauza durerii intense și a impactului asupra calității vieții, pacienții cu nevralgie pot dezvolta stări de anxietate și depresie.
- Sciatica: În cazul presiunii asupra nervilor din partea inferioară a spatelui, simptomele pot include durere radiind în jos pe picior, însoțită de furnicături, amorțeală sau slăbiciune.
- Fibromialgia: Asociată cu dureri de arsură sau dureri în diferite părți ale corpului, dar și cu oboseală și dificultăți de somn.
Nevralgia este declanșată în general de leziuni sau boli care afectează sistemul nervos central, nervii periferici sau circulația sângelui către nervi. Printre cauzele frecvente se numără leziunile cerebrale sau ale coloanei vertebrale, deficiențele de vitamine B12 sau B1, consumul excesiv de alcool, și afecțiuni precum diabetul sau scleroza multiplă.
Diagnosticarea durerii nervoase implică evaluarea simptomelor și un examen fizic realizat de medic. Acesta va verifica forța musculară, reflexele și sensibilitatea la atingere. De asemenea, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge, studii de conducere nervoasă și imagistica medicală (CT sau MRI).
Tratarea durerii nervoase reprezintă o provocare, dar există multiple strategii disponibile. Tratamentul cauzei subiacente este primordial, iar opțiunile de alinare a durerii includ medicamente, terapii non-medicamentoase și abordări de gestionare a stilului de viață. În ceea ce privește administrarea medicamentelor, este important să începi cu doze mici și să ajustezi treptat, sub supravegherea medicului.
Strategii non-medicamentoase
Ajustările stilului de viață pot fi benefice, incluzând o alimentație echilibrată, exerciții regulate și gestionarea eficientă a sarcinilor zilnice. Terapii non-medicamentoase (acupunctura, tehnici de relaxare și tratamente psihologice) pot aduce alinare și pot îmbunătății calității vieții.
Nevralgia este o problemă medicală complexă, dar abordarea adecvată poate aduce alinare și îmbunătățirea calității vieții. Este esențial să consulți un medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat. Educarea pacienților despre nevralgie și opțiunile de gestionare poate contribui la o mai bună înțelegere și adaptare la această condiție dificilă.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.