Dieta echilibrată, cu aport necesar de vitamine, minerale și nutrienți, este parte integrantă dintr-un stil de viață sănătos, iar unele alimente pot să ajute în prevenirea declinului cognitiv, cel care poate duce la tulburările neurodegenerative, precum demența și boala Alzheimer.
Un studiu publicat în Jurnalul European de Nutriție a arătat că un consum de alimente bogate în magneziu poate reduce îmbătrânirea creierului cu un an în cazul persoanelor sănătoase de peste 55 de ani.
La respectivul studiu au participat peste 6.000 de persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv, având vârste cuprinse între 40 și 73 de ani, care au completat cinci chestionare privind aportul de magneziu în timpul celor 16 luni ale studiului, notează EatThis.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au consumat 550 de mg de magneziu în fiecare zi aveau creierul cu un an mai tânăr la 55 de ani, în comparație cu cei care consumau doar 350 de mg de magneziu.
Pe baza rezultatelor studiului, cercetătorii estimează că o creștere a aportului de magneziu cu 41% ar putea duce la o îmbunătățire semnificativă a sănătății creierului, păstrând funcția cognitivă și reducând riscul sau prelungind apariția demenței mai târziu în viață.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, iar dintre acestea 60-70% au boala Alzheimer, principala formă de demență.
”Dieta noastră poate avea un impact profund asupra multor factori ai sănătății noastre, inclusiv asupra sănătății creierului nostru.
Magneziul joacă un rol în transmisia nervoasă și stimulează, de asemenea, nivelurile acidului gamma-aminobutiric (GABA) din creier, ca un mod în care joacă un rol în funcționarea creierului”, afirmă dieteticianul Lauren Manaker.
În ceea ce privește suplimentarea magneziului, dieteticianul susține că acesta nu aceasta nu este necesară, deoarece magneziul este prezent într-o gamă largă de alimente, ușor de introdus în alimentație.
Magneziu se găsește într-o varietate de alimente, în special în cele cu un conținut ridicat de fibre. Cele mai bune surse sunt nucile, legumele cu frunze verzi, leguminoasele și cerealele.
Cele mai importante surse de magneziu sunt:
- migdalele
- spanacul
- nuci caju
- alune
- pâine de grâu
- avocado
- cartofi
- lapte de soia
- iaurt degresat
- banane
- pește
- păsări de curte
- carne de vită
- ciocolată neagră, arată Healthline.
Potrivit INS, dozele zilnice recomandate de magneziu diferă în funcție de vârstă și sex, de la 80 de mg în cazul copiilor sub 3 ani, la 240 mg (bărbați), 320 mg (femei) din categoria 31-50 de ani, respectiv, 420 mg (bărbați), 320 (femei) pentru cei peste 51 de ani.
Beneficiile de stimulare a creierului aduse de magneziu au venit în urma unui consum cu 50% decât doza recomandată, motiv pentru care unele persoane se întreabă dacă este posibil să se ajungă la hipermagnezie, adică exces de magneziu.
Magneziul într-o cantitate mai mare, obținut din alimentație, nu este o problemă pentru persoanele sănătoase, deoarece surplusul este eliminat cu ajutorul rinichilor, însă nu același lucru se poate spune despre suplimentele de magneziu.
Supradoza cu magneziu este întâlnită în cazul persoanelor cu afecțiuni renale și apare mai ales atunci când sunt administrate suplimente, dar și medicamente cu un conținut ridicat de magneziu, precum laxativele sau cele cu acțiune antiacidă.
Printre riscurile asociate cu o supradoză de magneziu se află bolile de inimă și afecțiunile gastro-intestinale, iar cele mai comune simptome sunt diareea, greața și vărsăturile, dar și tensiunea arterială scăzută.
În timp ce studiul menționat s-a concentrat pe efectul magneziului asupra sănătății creierului, a fost nutrient a fost descoperit a avea beneficii similare. Luteina susține funcțiile vizuale și cognitive, încă de la vârsta copilăriei.
”Luteina este un carotenoid bogat în antioxidanți care se găsește în legumele cu frunze de culoare verde închis, porumb, ouă și avocado și poate oferi beneficii cognitive pe tot parcursul ciclului de viață”, explică Manaker.
Legumele cu frunze verzi includ cătina elvețiană și spanacul, care sunt surse importante atât de magneziu, cât și de luteină.
Astfel, o salată din spanac cu adaos de nuci, asezonată cu ulei de măsline și puțină zeamă de lămâie poate să fie o opțiune sănătoasă pentru o masă care să stimuleze creierul, dar să ajute și în alte direcții, precum prevenirea anemiei.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.