Un nou studiu pe 100.000 de persoane arată ce ingrediente din alimentele ultraprocesate pot crește riscul de hipertensiune, dincolo de sare.
Un nou studiu publicat în European Heart Journal aduce în discuție o întrebare importantă: nu doar cantitatea de alimente ultraprocesate din dietă contează, ci și ingredientele pe care le conțin.
Cercetătorii au analizat date de la peste 100.000 de persoane și au observat o asociere între consumul unor ingrediente folosite frecvent în produsele ultraprocesate și un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială.
Printre categoriile asociate cu cel mai mare risc s-au numărat coloranții, îndulcitorii, aromele și anumite tipuri de zaharuri.
Important: rezultatele arată o asociere, nu demonstrează că aceste ingrediente provoacă în mod direct hipertensiune.
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale care conțin adesea combinații de ingrediente folosite pentru gust, culoare, textură, conservare sau pentru prelungirea termenului de valabilitate.
Exemplele pot include băuturi îndulcite, deserturi ambalate, produse de patiserie industrială, unele cereale pentru micul dejun, mezeluri, gustări sărate și alte produse formulate pentru consum rapid.
Până acum, multe cercetări au analizat cantitatea totală de alimente ultraprocesate din dietă. Noul studiu a mers un pas mai departe și a încercat să identifice ingredientele asociate cu riscul de hipertensiune.
Cercetătorii de la Justus-Liebig University of Giessen au folosit date din UK Biobank.
Analiza a inclus 101.560 de participanți, cu o vârstă mediană de 56 de ani. La început, niciunul dintre participanți nu avea hipertensiune arterială.
Participanții au completat între una și cinci evaluări alimentare de 24 de ore, realizate online, în perioada aprilie 2009 - iunie 2012.
Pentru identificarea ingredientelor din alimentele ultraprocesate, cercetătorii au corelat datele alimentare cu informații despre 2.459 de produse comercializate în marile supermarketuri din Marea Britanie.
Participanții au fost urmăriți până la apariția hipertensiunii, pierderea din urmărire, deces sau încheierea colectării datelor, la 1 mai 2023.
Perioada mediană de urmărire a fost de 10,5 ani.
În acest interval, 7.633 de persoane au dezvoltat hipertensiune arterială.
Cercetătorii au analizat mai multe categorii de ingrediente asociate cu procesarea ultraprocesată a alimentelor.
Cele mai puternice legături cu riscul de hipertensiune au apărut în cazul:
Aceste procente arată o asociere observată în studiu, nu faptul că aceste ingrediente provoacă în mod direct hipertensiune.
Când cercetătorii spun că un factor are un Hazard Ratio de 1,55, ei vor doar să arate că, într-un grup mare de oameni studiați, cei care au fost expuși la acel factor au avut cu 55% mai multe șanse să dezvolte o problemă de sănătate decât cei care l-au evitat.
În viața de zi cu zi, asta nu înseamnă că dacă mănânci un aliment cu coloranți, riscul tău personal de a face hipertensiune crește automat cu mai bine de jumătate. O astfel de cifră arată o simplă tendință observată pe hârtie, nu o certitudine pentru fiecare persoană în parte.
Tensiunea ta arterială este influențată de mult mai mulți factori din rutina zilnică, cum ar fi nivelul de stres, câtă mișcare faci, câtă sare consumi sau genetica ta, iar un singur aliment este doar o mică piesă dintr-un puzzle mult mai mare.
Analiza ingredientelor individuale a identificat mai multe substanțe asociate cu un risc mai mare de hipertensiune.
Lista include:
Pentru aceste ingrediente, hazard ratio-urile au variat între 1,10 și 1,65.
Rezultatele nu au fost însă identice pentru toate tipurile de ingrediente.
Cercetătorii nu au găsit o asociere semnificativă între riscul de hipertensiune și consumul alimentelor care conțineau, în ansamblu:
Acest rezultat este important pentru că arată că termenul "ultraprocesat" nu descrie un grup omogen de ingrediente.
Un produs poate conține mai multe substanțe, iar efectul observat într-un studiu epidemiologic nu poate fi atribuit automat unei singure componente.
Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
O tensiune arterială crescută în timp poate afecta vasele de sânge și inima și crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Alimentația reprezintă unul dintre factorii care pot influența tensiunea arterială, alături de greutate, activitatea fizică, consumul de sare, alcool, fumat, vârstă, predispoziție genetică și alte caracteristici individuale.
Prin urmare, rezultatele acestui studiu trebuie privite ca o piesă dintr-un tablou mai larg, nu ca o explicație unică pentru apariția hipertensiunii.
Studiul nu demonstrează că aspartamul, sucraloza, eritritolul sau ceilalți îndulcitori analizați provoacă hipertensiune.
Cercetarea a urmărit asocierea dintre consumul alimentelor care conțin aceste ingrediente și apariția ulterioară a hipertensiunii.
Există și o diferență importantă între a consuma ocazional un produs care conține un anumit ingredient și a avea o dietă în care alimentele ultraprocesate ocupă o proporție mare.
Pentru consumator, mesajul practic nu este să caute un singur ingredient "vinovat", ci să privească întreaga dietă și frecvența consumului de produse ultraprocesate.
Cercetarea are mai multe limite. În primul rând, autorii nu au putut lua în calcul toate modificările alimentare care au apărut pe parcursul perioadei de urmărire. Alimentația participanților se poate schimba în timp.
În al doilea rând, studiul se bazează pe date alimentare raportate de participanți. Acest tip de evaluare poate introduce erori.
În plus, hipertensiunea a fost identificată prin coduri de diagnostic. Această metodă poate duce la subestimarea numărului real de persoane cu tensiune arterială crescută.
Există și posibilitatea ca alți factori, care nu au fost măsurați suficient de precis, să fi influențat rezultatele.
Cercetarea nu spune că "un aditiv provoacă hipertensiune".
Mesajul mai interesant este altul: anumite ingrediente care apar frecvent în alimentele ultraprocesate au fost asociate cu apariția hipertensiunii într-un grup mare de persoane urmărite timp de peste un deceniu.
Autorii consideră că rezultatele pot ajuta la identificarea unor "markeri ai ultraprocesării" care merită analizați în cercetări viitoare și în strategiile de reducere a consumului de alimente ultraprocesate.
Pentru consumatori, concluzia rămâne mai simplă: nu un singur ingredient definește calitatea unei diete. Contează cât de des apar alimentele ultraprocesate în alimentație, ce alte alimente sunt consumate și care este profilul general al dietei.