Carne de vită sau pui: care afectează mai mult glicemia?

vita pui - FOTO: Magnific@yuliyafurman

Ce carne trebuie să mănânci dacă ai diabet. Ce recomandă medicii între carnea de pui și vită.

Ce trebuie să știi

  • Vita nu a crescut glicemia mai mult decât puiul în studiul realizat pe adulți cu prediabet.
  • Glicemia à jeun a fost aproape identică: 117 mg/dL după dieta cu vită și 114 mg/dL după cea cu pui.
  • Vita a avut mai multe grăsimi saturate, dar colesterolul și markerii inflamației nu s-au schimbat semnificativ în cele patru săptămâni.
  • Contează ce fel de carne alegi și cum o prepari: rezultatele se referă la vita neprocesată, nu la mezeluri, fast-food sau carne prăjită.

Dacă ai prediabet, alegerea cărnii poate ridica multe întrebări. Puiul este considerat de mult timp o variantă mai bună decât carnea roșie. Un studiu recent pune însă această regulă sub semnul întrebării.

Pentru persoanele cu risc de diabet, recomandarea de a alege carne de pui în locul cărnii de vită apare frecvent. Motivul ține mai ales de conținutul de grăsimi saturate și de legătura observată, în unele cercetări, între consumul de carne roșie și riscul de diabet de tip 2.

Un studiu publicat în Current Developments in Nutrition a analizat însă direct cele două tipuri de carne. Cercetătorii au vrut să afle dacă vita neprocesată și puiul produc diferențe reale în ceea ce privește glicemia și metabolismul.

Vită sau pui? Ce s-a întâmplat cu glicemia

La cercetare au participat 24 de adulți cu prediabet.

Participanții au consumat aproximativ 6–7 uncii, adică în jur de 170–200 de grame, de carne de vită neprocesată pe zi sau aceeași cantitate de carne de pui.

Fiecare dietă a durat 28 de zile. A urmat o pauză de alte 28 de zile, după care participanții au trecut la cealaltă variantă de carne.

Mesele au inclus preparate obișnuite, precum fajitas, tocănițe, burgeri, burrito și stir-fry.

La finalul fiecărei perioade, cercetătorii au verificat glicemia și mai mulți indicatori ai metabolismului.

Glicemia nu a arătat o diferență semnificativă între cele două tipuri de carne.

Valoarea glicemiei à jeun a fost de aproximativ 117 mg/dL după perioada cu carne de vită și 114 mg/dL după perioada cu pui.

Nici insulina nu a arătat diferențe importante

Cercetătorii au analizat și modul în care pancreasul răspunde la alimentație. Producția de insulină a fost similară după cele două perioade. Nu au apărut diferențe importante nici în funcția pancreatică sau în hormonii intestinali implicați în controlul glicemiei.

Cu alte cuvinte, în condițiile acestui experiment, carnea de vită neprocesată nu a dus la o deteriorare evidentă a controlului glicemic față de carnea de pui.

Dar carnea de vită a avut mai multe grăsimi saturate

Aici apare o diferență importantă. Participanții au consumat mai multe grăsimi saturate în perioada în care au primit carne de vită.

Totuși, după cele patru săptămâni, cercetătorii nu au observat modificări semnificative ale colesterolului total, LDL, HDL sau trigliceridelor.

Nici markerii inflamatori analizați în studiu, printre care CRP, IL-6, TNF-alfa și fibrinogen, nu au prezentat diferențe importante.

Asta înseamnă că vita este la fel de bună ca puiul?

Studiul nu demonstrează că persoanele cu prediabet sau diabet ar trebui să înlocuiască puiul cu carne de vită.

Acesta arată ceva mai precis: într-un grup mic de adulți cu prediabet, consumul de carne de vită neprocesată timp de patru săptămâni nu a produs diferențe importante față de carnea de pui în ceea ce privește glicemia și mai mulți indicatori metabolici.

Durata studiului a fost scurtă, iar numărul participanților a fost mic. De aceea, rezultatele nu pot fi folosite pentru a spune ce se întâmplă după ani de consum.

De unde vine ideea că vita crește riscul de diabet?

O parte dintre recomandările privind carnea roșie se bazează pe studii observaționale. Aceste cercetări au găsit asocieri între consumul mai mare de carne roșie și un risc crescut de diabet de tip 2. Problema este că astfel de studii nu pot demonstra singure că vita este cauza.

Persoanele care consumă mai multă carne roșie pot avea și alte obiceiuri alimentare sau de stil de viață care influențează riscul de diabet.

Studiile controlate oferă o perspectivă diferită. Unele cercetări de acest tip nu au identificat o diferență clară asupra glicemiei atunci când au comparat carnea roșie neprocesată cu alte surse de proteine.

Ce carne poate mânca o persoană cu prediabet?

Pentru cine are prediabet, întrebarea nu este doar "vită sau pui?". Contează și cantitatea, tipul de carne și mai ales ce apare în farfurie alături de ea.

O bucată de carne de vită neprocesată, alături de legume și o garnitură cu carbohidrați de bună calitate, este foarte diferită de un burger cu pâine albă, cartofi prăjiți și sosuri. La fel, pieptul de pui la grătar nu este același lucru cu puiul pane sau prăjit.

Pentru persoanele cu prediabet, alimentația generală rămâne esențială. Legumele, fructele, cerealele integrale și sursele variate de proteine au un rol important, în timp ce zaharurile adăugate și carbohidrații rafinați merită limitați.

Carnea procesată este o altă poveste

Rezultatele acestui studiu se referă la carne de vită neprocesată. Nu înseamnă că mezelurile, crenvurștii, baconul sau alte produse din carne procesată au aceleași efecte.

Nici preparatele de tip fast-food nu pot fi puse automat în aceeași categorie. În aceste cazuri contează și sarea, grăsimile, pâinea albă, sosurile și aportul caloric total.

De aceea, dacă ai prediabet, nu este suficient să alegi "pui" pe etichetă. Contează și modul în care este preparat și alimentele alături de care îl consumi.

Ce trebuie să reținem

Carnea de vită neprocesată nu a afectat glicemia mai mult decât puiul în acest studiu. Diferența asupra glicemiei a fost mică: aproximativ 117 mg/dL cu vită și 114 mg/dL cu pui.

Vita a adus mai multe grăsimi saturate, dar cercetătorii nu au observat modificări importante ale colesterolului după patru săptămâni.

Rezultatele nu înseamnă că poți consuma oricâtă carne roșie. Cantitatea, tipul de carne și întreaga alimentație contează.

Studiul a fost mic și scurt, astfel că sunt necesare cercetări mai lungi pentru a vedea efectele asupra riscului de diabet și bolilor cardiovasculare.

Articole similare