Un studiu pe peste 2.000 de persoane trecute de 60 de ani a scos la iveală un rezultat neașteptat despre alimentele prăjite în ulei de măsline.
Prăjelile nu sunt, de obicei, primele alimente pe care le asociem cu o îmbătrânire sănătoasă. Un studiu realizat în Spania a scos însă la iveală un rezultat neașteptat: persoanele de peste 60 de ani care au crescut consumul de alimente prăjite au avut, după trei ani, mai puține semne de deteriorare a stării de sănătate.
Există însă un detaliu important: în această populație, uleiul de măsline a fost principalul ulei folosit pentru prăjit. Iar rezultatul nu s-a mai observat, în general, după șase ani.
Studiul, publicat în National Library of Medicine, a inclus 2.043 de persoane cu vârsta de cel puțin 60 de ani, din Spania. Cercetătorii au urmărit timp de mai mulți ani starea lor de sănătate și modul în care s-a schimbat consumul de alimente prăjite.
Au vrut să afle dacă acest obicei alimentar are vreo legătură cu felul în care sănătatea se schimbă odată cu vârsta.
După trei ani, oamenii care au ajuns să consume mai multe alimente prăjite au prezentat mai puține semne de deteriorare a sănătății decât cei care și-au redus consumul.
Rezultatul pare surprinzător, mai ales pentru că alimentele prăjite sunt asociate frecvent cu o alimentație mai puțin sănătoasă. Dar studiul nu spune că prăjelile sunt sănătoase.
Un detaliu important apare în contextul studiului. Cercetarea a fost realizată în Spania, într-o populație cu alimentație mediteraneană, iar uleiul de măsline a fost principalul ulei folosit pentru prăjit.
Și creșterea consumului de ulei de măsline a fost asociată cu mai puține semne de deteriorare a sănătății după trei ani. Prin urmare, rezultatele nu pot fi transferate automat la orice aliment prăjit și la orice tip de ulei.
Cercetătorii au analizat și anumite alimente separat. Ouăle prăjite și peștele prăjit au apărut printre alimentele pentru care au fost observate asocieri cu evoluția stării de sănătate.
Autorii au comparat, de asemenea, consumul de alimente prăjite cu cel al acelorași alimente neprăjite. După șase ani, lucrurile s-au schimbat. Aici apare una dintre cele mai importante limite ale rezultatului. Asocierea observată după trei ani nu s-a menținut, în general, după șase ani.
Cu alte cuvinte, studiul nu arată că un consum mai mare de prăjeli protejează sănătatea pe termen lung.
Cercetarea arată o asociere surprinzătoare într-un grup de adulți în vârstă din Spania. Nu demonstrează că prăjelile fac bine organismului. În plus, rezultatele apar într-un context în care uleiul de măsline a fost principalul ulei folosit la prăjire.
Așadar, concluzia corectă nu este că trebuie să mâncăm mai multe prăjeli, ci că relația dintre alimentele prăjite, tipul de ulei și sănătatea pe termen lung este mai complexă decât pare.