Un studiu publicat în revista Antioxidants dezvăluie modul prin care un compus produs de microbiomul intestinal din moleculele derivate din rodie protejează sistemul cardiovascular. Cercetătorii de la Universitatea din Cardiff au identificat urolitina A drept factorul cheie care reduce acumularea de placă bacteriană, calmează inflamația și previne ruperea plăcilor arteriale.
Rodiile sunt recunoscute pentru nivelul ridicat de punicalagină, un polifenol asociat cu sănătatea inimii. Cu toate acestea, corpul uman absoarbe direct o cantitate foarte mică din acest compus. Secretul constă în bacteriile intestinale care transformă polifenolii în molecule mai mici, numite urolitine, care circulă în fluxul sanguin și interacționează cu țesuturile.
"Descoperirile noastre arată că efectele biologice reale provin din ceea ce bacteriile intestinale produc din compușii rodiei, mai degrabă decât din compușii fructului în sine", explică profesorul Dipak Ramji, autorul principal al studiului și profesor de Științe Cardiovasculare la Universitatea din Cardiff.
Echipa de cercetare a testat punicalagina, acidul elagic și diverse urolitine pe celule imunitare și celule ale vaselor de sânge umane. Urolitina A a oferit cele mai bune rezultate: a redus stresul oxidativ, a limitat activitatea genelor inflamatorii și a scăzut absorbția de colesterol de către macrofage.
În cadrul testelor pe modele animale (șoareci cu deficiență de receptori LDL), administrarea de urolitină A timp de 12 săptămâni a dus la formarea unor plăci mai mici, cu un conținut redus de celule inflamatorii. Mai important, aceste plăci au prezentat niveluri mai mari de colagen, ceea ce le face mai stabile și mai puțin predispuse la rupere, cauza principală a atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.
"Ceea ce a fost frapant este faptul că aceste beneficii au apărut fără a scădea nivelul de colesterol din sânge. Acest lucru sugerează că urolitina A funcționează prin suprimarea inflamației și stabilizarea plăcilor, mai degrabă decât prin modificarea nivelului de lipide", a adăugat profesorul Ramji.
Efectele pozitive ale urolitinei A nu s-au limitat doar la artere. Cercetătorii au observat o scădere a monocitelor și granulocitelor inflamatorii din sânge, celule care agravează de obicei ateroscleroza. În paralel, nivelul de acizi grași benefici cu lanț scurt a crescut, fapt care indică o activitate microbiană intestinală mai sănătoasă.
Analiza genetică (secvențierea ARN) a confirmat că urolitina A influențează sute de gene implicate în metabolism și inflamație, activând căile antioxidante protectoare.
Deși dietele bogate în fructe precum rodiile sunt recomandate pentru sănătatea inimii, rezultatele nu sunt identice pentru toată lumea. Explicația rezidă în diversitatea microbiomului uman.
"Aceste rezultate ajută la explicarea motivului pentru care dietele bogate în fructe precum rodiile sunt asociate cu beneficii cardiovasculare, dar și de ce răspunsurile pot varia de la un individ la altul. Nu toată lumea are un microbiom intestinal care produce urolitină A în mod eficient", subliniază profesorul Ramji.
Cercetătorii menționează că sunt necesare studii clinice pe oameni pentru a confirma aceste date. Dacă rezultatele se mențin, urolitina A ar putea deveni un pilon important în prevenirea bolilor cardiovasculare, prin strategii bazate pe controlul microbiomului.