Un program prin care aproximativ 70 de pacienții au primit săptămânal pachete cu fructe, legume, fasole, unt de nuci și cereale integrale a fost asociat cu scăderea tensiunii arteriale, a greutății corporale și a indicelui de masă corporală.
68 de adulți au fost incluși în analiza cercetătorilor de la Mass General Brigham.
Participanții au primit, în medie, 97 de pachete cu alimente de origine vegetală, pe parcursul a 2,7 ani.
Fiecare 100 de pachete primite au fost asociate cu o scădere de 3,21 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, de 2,6 kg a greutății și de 1,04 kg/m² a IMC-ului.
La persoanele care aveau tensiunea arterială crescută la începutul studiului au fost observate și scăderi ale tensiunii sistolice, însă hemoglobina A1c nu s-a îmbunătățit semnificativ.
Un nou studiu sugerează că accesul constant la alimente nutritive ar putea avea beneficii importante pentru sănătatea cardiometabolică. Cercetătorii de la Mass General Brigham au analizat datele medicale ale unor adulți care au participat la un program de tip „Food Is Medicine”, în cadrul căruia au primit în mod regulat alimente de origine vegetală.
Programul a fost derulat prin Food Pantry al Centrului de Sănătate Comunitară Revere al Mass General Brigham, în colaborare cu Greater Boston Food Bank.
Spre deosebire de multe cercetări anterioare, care au urmărit efectele unor astfel de programe timp de doar câteva săptămâni sau luni, noua analiză a urmărit participanții pe o perioadă mult mai lungă.
În medie, adulții incluși în studiu au primit pachete alimentare timp de 2,7 ani.
Pachetele au fost concepute de un dietetician, pe baza Ghidurilor alimentare ale USDA din 2020.
Acestea conțineau fructe și legume proaspete, fasole la conservă, unt de nuci și cereale integrale. Alimentele proveneau de la Greater Boston Food Bank și de la alte organizații care contribuie la accesul populației la hrană.
Cantitatea nu era una simbolică. Fiecare pachet conținea suficiente alimente pentru trei mese pe zi, pentru fiecare membru al gospodăriei, timp de o săptămână.
Pacienții erau invitați să primească astfel de pachete în fiecare săptămână, fără o limită prestabilită a perioadei în care puteau participa.
Cercetătorii au analizat datele medicale de dinainte și de după participarea la program pentru cei 68 de adulți.
Participanții au primit, în medie, 97 de pachete alimentare pe parcursul studiului.
Analiza a evidențiat o asociere între numărul de pachete primite și îmbunătățirea mai multor indicatori ai sănătății cardiometabolice.
Mai exact, cercetătorii au estimat că fiecare 100 de pachete alimentare primite au fost asociate cu:
o reducere de 3,21 mmHg a tensiunii arteriale diastolice;
o scădere de 2,6 kilograme a greutății corporale;
o reducere de 1,04 kg/m² a indicelui de masă corporală (IMC).
Cu alte cuvinte, participanții care au primit mai multe pachete alimentare au avut tendința de a înregistra îmbunătățiri mai importante.
În cazul participanților care aveau tensiunea arterială crescută la începutul studiului, cercetătorii au observat și reduceri ale tensiunii arteriale sistolice, adică valoarea mai mare a tensiunii.
Rezultatele sunt importante deoarece hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Totuși, studiul nu arată că simpla primire a unui pachet cu alimente sănătoase „vindecă” hipertensiunea sau duce automat la slăbire. Cercetătorii au identificat o asociere între participarea la program și schimbările observate în starea de sănătate.
Există însă și o limită importantă a rezultatelor.
Cercetătorii nu au observat o îmbunătățire semnificativă a hemoglobinei A1c, un indicator utilizat pentru evaluarea nivelului mediu al glicemiei și pentru monitorizarea diabetului.
Așadar, efectele programului nu au fost identice pentru toți indicatorii analizați.
Rezultatele sugerează mai degrabă că accesul regulat la alimente nutritive ar putea avea un impact mai clar asupra unor factori precum greutatea și tensiunea arterială decât asupra tuturor markerilor metabolici.
Una dintre ideile importante ale cercetării este tocmai durata intervenției.
Multe programe „Food Is Medicine” sunt evaluate pe termen scurt, de la câteva săptămâni la câteva luni. În schimb, participanții din această analiză au avut acces la alimente timp de aproape trei ani.
Lauren Fiechtner, autoarea principală a studiului, a declarat că rezultatele sugerează că intervențiile alimentare bazate pe produse de origine vegetală sunt promițătoare și că, în viitor, cercetările ar trebui să analizeze perioade mai lungi pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și metabolice.
Conceptul „Food Is Medicine” pornește de la o idee simplă: alimentația nu trebuie privită doar ca o chestiune de preferințe personale, ci poate face parte din strategiile prin care sunt gestionate unele boli cronice.
În cazul de față, sprijinul alimentar a fost oferit persoanelor prin intermediul unui sistem deja conectat la serviciile medicale.
Colaborarea dintre Mass General Brigham Revere Community Health Center și Greater Boston Food Bank este una de lungă durată. Numai în acest an, organizația a furnizat către MGB Revere aproape 379.000 de livre, echivalentul a aproximativ 172.000 de kilograme de alimente.
„Acest articol are potențialul de a schimba discuția despre intervențiile din cadrul programului «Food Is Medicine»”, a declarat dr. Jacob Mirsky, primul autor al studiului, medic de familie la Mass General Brigham Revere Community Health Center și director medical al Food Pantry, conform Medical Xpress.
El susține intervenții alimentare cu eficacitate ridicată, bazate pe pachete frecvente, de calitate și în cantități suficiente, oferite pe perioade lungi, astfel încât pacienții să aibă cât mai multe șanse să beneficieze de ele.
Studiul, publicat în revista Preventing Chronic Disease, oferă astfel un argument pentru cercetarea unor programe alimentare pe termen lung. Rezultatele sunt însă observaționale, astfel că ele arată o asociere între participarea la program și schimbările de sănătate, nu demonstrează că pachetele alimentare au fost singura cauză a acestor îmbunătățiri.