Omega-3, fitosterolii și beta-glucanii ar putea reduce riscul de infarct și AVC. Un studiu european arată ce beneficii pot aduce aceste suplimente.
Suplimentele cu omega-3, fitosteroli și beta-glucani ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare și, implicit, a costurilor asociate tratamentului acestora. O analiză realizată la nivel european estimează că fiecare euro investit în aceste ingrediente ar putea genera beneficii economice de până la 8,30 euro.
România se numără printre țările în care astfel de măsuri de prevenție ar putea avea un impact important, pe fondul mortalității cardiovasculare ridicate și al consumului redus de pește.
Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, concluziile analizei realizate de Food Supplements Europe, care a vizat cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și Marea Britanie, pentru perioada 2025–2035.
Potrivit analizei, utilizarea suplimentelor cu omega-3, fitosteroli și beta-glucani ar putea reduce riscul unor evenimente cardiovasculare în rândul persoanelor de peste 55 de ani.
Estimările indică beneficii economice nete cuprinse între 4 și 8,30 euro pentru fiecare euro cheltuit, în funcție de ingredientul analizat.
Studiul a evaluat trei categorii de ingrediente, fiecare cu un rol distinct în reducerea riscului cardiovascular. Rezultatele indică o scădere a riscului de evenimente cardiovasculare cu 5% pentru omega-3, 7% pentru fitosteroli și 6,4% pentru beta-glucani.
Aceste ingrediente se regăsesc atât în suplimente alimentare, cât și în produse de larg consum: uleiuri de pește și de alge, margarine și iaurturi îmbogățite cu steroli vegetali, respectiv produse pe bază de ovăz și orz.
Pentru România, concluziile analizei sunt deosebit de relevante. Țara noastră se confruntă cu o mortalitate cardiovasculară ridicată, o prevalență importantă a colesterolului crescut și un consum de pește mult sub media europeană.
"Pentru România, concluziile au o greutate aparte. Țara noastră are una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare din Europa, o prevalență ridicată a colesterolului crescut și un consum de pește printre cele mai mici", explică dr. Mihaela Bilic.
Medicul atrage atenția că profilul populației din România corespunde celui descris în analiză: risc cardiovascular crescut și aport alimentar redus de omega-3.
"Datele arată că România se află exact în profilul pe care studiul îl descrie: o populație cu risc cardiovascular crescut, o alimentație săracă în omega-3 și un interes ridicat pentru suplimente. Prin urmare, fiecare punct procentual de risc evitat are un efect mai mare în România față de majoritatea țărilor din studiu", arată medicul nutriționist.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât bolile cardiovasculare reprezintă o cauză majoră de mortalitate în toate regiunile țării.
"Pare că în toate cele 8 regiuni ale țării, peste 50% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, iar în Oltenia proporția ajunge la aproape două treimi, în comparație cu Franța, Danemarca sau Olanda unde proporția e de 20%", subliniază dr. Mihaela Bilic.
Un alt factor important este consumul redus de pește. Românii consumă aproximativ 7 kilograme de pește pe an, de circa trei ori mai puțin decât media europeană.
"Omega-3 lipsește din farfurie!", avertizează medicul.
Acizii grași omega-3 se găsesc în special în peștele gras, precum somonul, sardinele, macroul și heringul, dar și în anumite surse vegetale și suplimente alimentare.
Analiza deschide și o perspectivă pentru industria alimentară din România, prin dezvoltarea unor produse funcționale care să contribuie la îmbunătățirea aportului de nutrienți cu rol în sănătatea cardiovasculară.
"Ce pot face companiile românești? Alimente funcționale locale: produse din ovăz și orz bogate în beta-glucani, lactate și margarine îmbogățite cu steroli vegetali, cu mențiuni de sănătate autorizate de legislația în vigoare", mai subliniază Mihaela Bilic.
O altă direcție este promovarea consumului de pește gras, inclusiv a celui provenit din acvacultura locală, ca sursă naturală de omega-3.
"Apoi trebuie făcută promovarea consumului de pește gras, inclusiv din acvacultura locală, ca sursă naturală de omega 3… ne întoarcem la sloganul "nicio masă fără pește"!", afirmă medicul.
Dincolo de oportunitățile pentru industria alimentară, concluziile analizei readuc în discuție rolul alimentației în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Medicul consideră că evaluarea nutrițională ar trebui să ocupe un loc important în programele de screening cardiovascular, alături de identificarea factorilor clasici de risc.
"Studiul e un argument în plus ca România să includă evaluarea alimentației în programele de screening cardiovascular, nutriția poate deveni un segment important al prevenției cardiovasculare", explică dr. Mihaela Bilic.