Un pahar de vin de calitate rece poate transforma o seară de vară într-un moment memorabil. Iubitorii de vin pot recunoaște aromele complexe ale unui vin bun, însă majoritatea nu pot diferenția, într-un test în orb, un vin scump de unul ieftin. Diferența reală poate fi însă resimțită a doua zi, când efectele consumului de vin se manifestă prin deshidratare, dureri de cap, greață sau oboseală.
Deși orice alcool poate deshidrata organismul și poate cauza mahmureală, vinurile ieftine pot accentua aceste efecte. Unele vinuri accesibile sunt mai dulci, conținând zahăr în cantități mai mari, care poate reduce nivelul vitaminelor B din organism, sporind astfel riscul mahmurelii. În plus, anumite vinuri conțin mai mulți congeneri - substanțe reziduale din procesul de fermentație - care solicită suplimentar ficatul și pot înrăutăți starea de disconfort, potrivit Health Digest.
Vinurile pot conține, în funcție de soi și procesare, cantități diferite de tanini, sulfiți și histamine. Acești compuși pot declanșa dureri de cap sau reacții alergice la unele persoane sensibile. În mod obișnuit, vinurile roșii au mai mulți congeneri decât cele albe, explicând astfel de ce mahmureala poate fi mai severă după un pahar de vin roșu.
Un aspect mai puțin cunoscut este prezența arsenicului în unele vinuri. Arsenicul este un element natural care poate ajunge în struguri din soluri contaminate sau din utilizarea pesticidelor.
Un studiu din 2015 a evidențiat că vinurile din cele mai mari regiuni viticole americane conțineau niveluri de arsenic de peste două ori mai mari decât limita admisă pentru apa potabilă. Expunerea pe termen lung la arsenic a fost asociată cu riscuri crescute de cancer, boli cardiovasculare și afectarea sistemului imunitar.
Pentru a înțelege mai bine riscul, trebuie știut că arsenicul se regăsește și în alte alimente și băuturi populare, precum orezul, sucul de mere și berea. În comparație, un pahar ocazional de vin nu ar trebui să crească nivelul arsenicului în organism la o valoare periculoasă. Totuși, consumul regulat și în cantități mari poate crește riscul de acumulare, mai ales dacă este asociat cu alte surse de arsenic din dietă.
Alcoolul din vin este metabolizat în organism în acetaldehidă, o substanță toxică care poate afecta inima, poate crește stresul oxidativ și poate deteriora ADN-ul celular, crescând riscul de cancer. Acetaldehida se transformă rapid în alte compuși mai puțin nocivi, dar efectele sale asupra organismului sunt totuși semnificative.
Cea mai sigură metodă de a evita efectele nocive ale vinului, inclusiv ale acetaldehidei și ale altor compuși toxici, este să limitezi consumul de alcool sau să îl eviți complet. Dacă alegi să bei vin, acordă atenție tipului și cantității, evitând să consumi pe stomacul gol și hidratându-te corespunzător. Observă cum reacționează corpul tău la diferite vinuri și alege-le pe cele care îți provoacă mai puține efecte secundare.
Vinul, indiferent dacă este ieftin sau scump, conține compuși care pot afecta sănătatea, mai ales dacă este consumat în exces. Vinurile ieftine, cu un conținut mai mare de zahăr, congeneri și posibili contaminanți, pot fi mai dure pentru organism. O alegere conștientă și moderată este esențială pentru a te bucura de vin fără să îți pui în pericol sănătatea.
5 trucuri psihologice care păcălesc creierul să slăbească fără să îți dai seama.
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
6 motive să mănânci un măr verde pe zi. Beneficiile te vor surprinde.