De mii de ani, vindecători, adepți ai medicinei tradiționale și pasionați de stil de viață sănătos i-au atribuit numeroase beneficii. Pe internet există recomandări care susțin că poate ajuta de la arsuri solare și probleme digestive până la pietre la rinichi sau chiar boli complexe.
Oțetul de mere nu este un „medicament-minune”, dar are câteva efecte interesante
Specialiștii atrag atenția că oțetul de mere nu este un tratament universal și nu poate înlocui terapiile recomandate de medici.
Totuși, consumat corect, poate fi un aliment care se integrează într-o dietă echilibrată.
Mai ales varianta nepasteurizată, cu așa-numita „mamă”, acea suspensie maronie formată din microorganisme, conține compuși precum polifenoli, antioxidanți și bacterii benefice care pot contribui la diversitatea microbiomului intestinal, conform The Guardian.
În mod obișnuit, recomandarea este de aproximativ o lingură de oțet diluată într-un pahar mare cu apă.
Însă nu este potrivit pentru toată lumea.
Persoanele cu reflux gastroesofagian, gastrită sau ulcer pot observa agravarea simptomelor, deoarece acidul acetic din oțet poate irita mucoasa digestivă.
De asemenea, consumul frecvent poate afecta smalțul dentar.
Medicii recomandă prudență mai ales persoanelor care iau tratamente pentru diabet, medicamente care influențează nivelul potasiului sau celor cu afecțiuni renale.
Una dintre proprietățile demonstrate ale oțetului de mere este activitatea antimicrobiană.
În laborator, acidul acetic poate inhiba dezvoltarea unor bacterii, inclusiv anumite tipuri de agenți patogeni precum E. coli.
De aceea, unele persoane îl folosesc pentru spălarea fructelor și legumelor, adăugând o cantitate mică în apă, cu scopul de a reduce încărcătura microbiană și de a menține alimentele proaspete.
Totuși, cercetătorii avertizează că rezultatele obținute „în eprubetă” nu înseamnă automat că același efect apare în organism.
Cu alte cuvinte: oțetul poate afecta bacterii în laborator, dar nu există suficiente dovezi că poate trata infecții din corp.
Una dintre cele mai studiate utilizări ale oțetului de mere este legată de controlul glicemiei.
Unele cercetări sugerează că acesta poate încetini digestia și absorbția carbohidraților, ceea ce ar putea duce la creșteri mai lente ale zahărului din sânge după masă.
Un studiu realizat în 2023 pe 80 de adulți cu diabet de tip 2 a arătat că persoanele care au consumat aproximativ două linguri de oțet de mere zilnic au avut reduceri mai mari ale glicemiei, colesterolului și trigliceridelor comparativ cu grupul de control.
O meta-analiză din 2021 a identificat, de asemenea, unele îmbunătățiri ale glicemiei și trigliceridelor la pacienții cu diabet de tip 2.
Dr. Dan Bessesen, profesor de endocrinologie, metabolism și diabet la Facultatea de Medicină a Universității din Colorado, spune că pentru boli cronice este nevoie de dovezi pe termen lung.
„Ne-am dori să vedem beneficii reale în prevenirea complicațiilor cardiovasculare sau a diabetului, însă nu avem încă astfel de studii”, explică specialistul.
Concluzia cercetătorilor: oțetul de mere poate fi un sprijin alimentar, dar nu este un substitut pentru medicamentele recomandate în diabet.
Poate cel mai cunoscut mit este că oțetul de mere „arde grăsimea”.
Realitatea este mai puțin spectaculoasă.
Unele studii sugerează că poate crește senzația de sațietate, adică senzația de plin după masă și poate reduce cantitatea de alimente consumate ulterior.
Un studiu din 2005 a arătat că participanții care au consumat oțet înainte de masă au ajuns să mănânce cu până la 275 de calorii mai puțin în restul zilei.
Dar cercetătorii nu știu exact motivul: poate fi vorba despre reducerea apetitului sau chiar despre un ușor disconfort digestiv care a făcut oamenii să mănânce mai puțin.
Nutriționistul Sammy Peterson spune că există indicii că oțetul de mere poate susține anumite mecanisme metabolice, însă dovezile pentru slăbit sunt încă limitate.
Pentru pierderea kilogramelor, factorii care contează cel mai mult rămân aceiași: alimentația echilibrată, mișcarea, reducerea stresului și somnul suficient.
Mulți oameni susțin că oțetul de mere îi ajută când au balonare sau senzație de „stomac greu”.
Explicația posibilă este că aciditatea sa poate influența digestia și poate susține anumite bacterii benefice din intestin.
Dar, până acum, dovezile sunt mai degrabă bazate pe experiențe personale decât pe studii clinice solide.
Cu alte cuvinte, pentru unele persoane poate părea util, dar nu există o garanție că funcționează pentru toată lumea.
Pe rețelele sociale, oțetul de mere este promovat ca tratament pentru mătreață, scalp gras sau căderea părului.
Dr. Jeff Donovan, dermatolog specializat în afecțiuni ale părului și scalpului, spune că a observat rezultate bune la unii pacienți cu descuamare, dermatită seboreică sau psoriazis al scalpului.
El recomandă folosirea lui diluat: o parte oțet la patru părți apă, aplicat pentru aproximativ 10 minute și apoi clătit.
Oțetul are proprietăți antimicrobiene și poate acționa ca agent de curățare, îndepărtând acumulările de pe scalp.
Totuși, studiile nu au demonstrat că modifică microbiomul pielii sau că tratează direct aceste afecțiuni.
Folosirea excesivă poate usca pielea și poate provoca iritații.
Oțetul de mere nu vindecă boli grave, nu înlocuiește medicamentele și nu este o soluție rapidă pentru slăbit.
Dar poate avea câteva efecte reale: poate influența ușor glicemia după mese, poate contribui la senzația de sațietate și are proprietăți antimicrobiene demonstrate în anumite condiții.
Este, cel mai probabil, un aliment interesant cu posibile beneficii, nu un „elixir” care rezolvă toate problemele de sănătate.
Iar cea mai sănătoasă utilizare rămâne una simplă: în cantități moderate, într-o alimentație echilibrată.