Cercetătorii dezvoltă un test simplu, bazat pe o picătură de sânge sau salivă, care ar putea estima atât starea de sănătate pe termen lung, cât și durata de viață.
Conceptul central este capacitatea intrinsecă, definită de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind "toate capacitățile fizice și mentale pe care o persoană le poate folosi, inclusiv capacitatea de a merge, gândi, vedea, auzi și memora".
Aceasta reflectă nu doar vârsta biologică, ci și modul în care organismul funcționează în ansamblu.
Studiul, publicat în Nature Aging, arată că măsurarea metilării ADN-ului din probe de sânge sau salivă poate estima capacitatea intrinsecă și poate prezice mortalitatea generală.
Metilarea ADN-ului reprezintă modificări chimice care influențează activitatea genelor și se schimbă în timp sub influența vârstei și a factorilor de mediu.
Pe baza acestor date, cercetătorii au dezvoltat un "ceas epigenetic" al capacității intrinseci, denumit DNAm IC.
Cercetătorii au analizat datele a 1.014 persoane cu vârste între 20 și 102 ani, din cohorta INSPIRE-T.
Evaluarea a inclus cinci dimensiuni ale declinului asociat vârstei:
Pe baza acestora și a datelor epigenetice, a fost construit un model care estimează capacitatea intrinsecă.
Rezultatele arată că un scor ridicat DNAm IC este asociat cu o stare generală mai bună de sănătate.
Persoanele cu valori mai mari au prezentat:
În plus, datele arată că persoanele cu scoruri ridicate au trăit, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât cele cu scoruri scăzute.
Thomas M. Holland, medic și cercetător, a explicat că testul oferă mai mult decât o estimare a vârstei cronologice: "acest test folosește tipare de metilare a ADN-ului, etichete chimice care reglează activitatea genelor, pentru a estima biologic capacitatea intrinsecă. Unul dintre cele mai importante aspecte este că testul poate fi realizat dintr-o probă simplă de sânge sau salivă, ceea ce îl face accesibil și neinvaziv. Nu spune doar cât de în vârstă ești, ci cât de bine îmbătrânești", citează Medical News Today.
Și alți experți confirmă potențialul metodei, dar subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru validare clinică.
Cercetarea arată că stilul de viață are un rol direct asupra scorului DNAm IC.
Persoanele cu un aport ridicat de pește gras și un consum redus de zahăr (sub 5% din energia zilnică) au prezentat valori mai bune.
Explicațiile specialiștilor indică faptul că:
Experții citați în studiu recomandă mai multe măsuri asociate cu îmbătrânirea sănătoasă:
Aceste intervenții sunt asociate cu menținerea funcțiilor fizice și mentale pe termen lung.
Ei bine, cercetătorii subliniază că testul DNAm IC ar putea deveni un instrument util în medicina preventivă și geriatrie.
"Leagă biologia moleculară de rezultate reale precum mobilitatea, cogniția și durata de viață", a explicat Holland.
Totuși, metoda necesită validări suplimentare înainte de a fi utilizată pe scară largă în practica medicală.