Somnul sub 5 ore pe noapte, asociat cu 37 de boli. Ce înseamnă, de fapt, somnul insuficient?
Ce trebuie să știi
- Somnul sub 5 ore pe noapte a fost asociat cu un risc crescut pentru 37 de afecțiuni.
- Un somn de 6-8 ore pe noapte a fost asociat cu cel mai scăzut risc pentru majoritatea bolilor analizate.
- Mai mult somn REM a fost asociat cu riscuri mai mici de insuficiență cardiacă, demență și boala Parkinson.
- Studiul a identificat asocieri între tiparele de somn și numeroase boli, dar nu a demonstrat că somnul insuficient le provoacă direct.
Somnul mai scurt de cinci ore pe noapte a fost asociat cu un risc mai mare pentru zeci de boli, potrivit unui studiu amplu care a urmărit aproape 100.000 de adulți timp de aproape nouă ani.
Analiza publicată în Plos Medicine a arătat, de asemenea, că persoanele care au avut perioade mai lungi de somn REM și somn profund au prezentat, în general, riscuri mai mici pentru mai multe afecțiuni majore. Aceste rezultate sugerează că atât durata somnului, cât și structura acestuia pot avea legătură cu starea de sănătate pe termen lung.
Cercetătorii au analizat datele a 95.559 de participanți din UK Biobank, care au purtat accelerometre la încheietura mâinii, fără întrerupere, timp de șapte zile și șapte nopți. Un algoritm de învățare profundă a estimat durata totală a somnului, timpul petrecut în somnul REM, în somnul profund și în somnul ușor, perioadele de veghe după adormire, precum și variațiile tiparelor de somn de la o noapte la alta.
Mai mult somn REM a fost asociat cu un risc mai mic de îmbolnăvire
O durată mai mare a somnului REM a fost asociată cu rate mai mici de apariție a 83 de boli. Pe parcursul perioadei de urmărire, fiecare 47,6 minute suplimentare de somn REM au fost asociate cu o rată cu 26% mai mică a insuficienței cardiace, cu o rată cu 46% mai mică a demenței și cu o rată cu 80% mai mică a bolii Parkinson.
O durată mai mare a somnului profund a fost asociată cu un risc redus pentru șapte afecțiuni, printre care diabetul de tip 2 și tulburarea depresivă majoră. În schimb, variațiile mai mari ale somnului de la o noapte la alta și perioadele mai lungi de veghe după adormire au fost asociate cu riscuri crescute pentru mai multe afecțiuni, inclusiv tulburările de anxietate și tulburările asociate consumului de substanțe.
Studiul nu a demonstrat că aceste tipare de somn provoacă în mod direct sau previn apariția bolilor. Deoarece cercetarea a fost observațională, este posibil ca și alți factori legați de sănătate, comportament sau biologie să contribuie la aceste asocieri.
Intervalul de șase până la opt ore de somn aduce rezultate pozitive
Durata totală a somnului a avut o relație neliniară cu numeroase rezultate privind starea de sănătate. Pentru majoritatea afecțiunilor care au prezentat acest tipar, riscul cel mai scăzut s-a situat în intervalul de șase până la opt ore de somn pe noapte.
Persoanele care au dormit mai puțin de cinci ore pe noapte au prezentat cea mai mare vulnerabilitate generală, cu riscuri crescute pentru 37 de afecțiuni. În întreaga analiză, cercetătorii au identificat 156 de asocieri semnificative statistic între tiparele de somn și bolile nou diagnosticate, după corectarea rezultatelor pentru numărul mare de comparații efectuate.
"Analiza asocierilor la nivelul întregului spectru de boli a identificat 156 de asocieri semnificative între tiparele de somn și bolile nou apărute, după aplicarea corecției Bonferroni", notează cercetătorii.
Autorii au raportat, de asemenea, că durata somnului a avut asocieri neliniare semnificative cu 86 de fenotipuri de boală. În cazul a 69 dintre acestea, durata somnului asociată cu cel mai scăzut risc s-a încadrat în același interval de șase până la opt ore.
"Durata somnului a prezentat asocieri neliniare semnificative cu 86 de fenotipuri de boală, iar durata asociată cu riscul minim pentru majoritatea acestor afecțiuni (69 de fenotipuri) s-a concentrat cu precizie într-un interval de 6-8 ore", mai arată cercetătorii.
Monitorizarea obiectivă a somnului oferă informații suplimentare
O mare parte din cercetările anterioare despre somn s-au bazat pe estimările oamenilor cu privire la durata și calitatea propriului somn. Aceste relatări nu corespund întotdeauna măsurătorilor obiective, ceea ce poate îngreuna analiza relației dintre anumite etape ale somnului, întreruperile nocturne și starea de sănătate ulterioară.
În acest studiu, datele colectate cu ajutorul dispozitivelor purtabile le-au permis cercetătorilor să analizeze simultan mai multe dimensiuni ale somnului. Participanții au fost monitorizați ulterior pe o perioadă mediană de 8,9 ani, iar dosarele lor medicale au servit la evaluarea asocierilor cu peste 1.000 de rezultate privind diferite boli.
Autorii au concluzionat că rezultatele susțin o durată a somnului de aproximativ șase până la opt ore pentru adulții de vârstă mijlocie și pentru persoanele în vârstă. Totodată, datele indică un posibil rol al modului în care somnul se distribuie între diferitele sale etape.
"Rezultatele oferă dovezi suplimentare în sprijinul rolului unei durate a somnului de 6-8 ore ca factor de protecție a sănătății pentru adulții de vârstă mijlocie și pentru persoanele în vârstă, probabil datorită unei distribuții mai favorabile a etapelor somnului.
Menținerea unei durate a somnului de 6-8 ore poate reduce în mod eficient riscul mai multor boli și oferă noi perspective pentru promovarea sănătății și practicile de prevenție", afirmă autorii studiului.