Odihna insuficientă sau, din contră, somnul în exces accelerează îmbătrânirea organelor interne. Aceasta este concluzia tulburătoare a unui studiu recent publicat în revista Nature. Cercetătorii au demonstrat că programul haotic de somn are o legătură directă cu degradarea rapidă a corpului și favorizează apariția tulburărilor mintale, cardiovasculare, respiratorii și metabolice.
Analiza ceasurilor biologice indică un adevăr greu de ignorat: atât nopțile pierdute, cât și orele petrecute în plus în pat grăbesc îmbătrânirea creierului, a inimii, a plămânilor și a sistemului imunitar.
"Studiile anterioare au arătat că somnul influențează în mare măsură îmbătrânirea și degradarea patologică a creierului. Studiul nostru merge mai departe și demonstrează că somnul prea scurt sau prea lung este asociat cu o îmbătrânire mai rapidă în aproape fiecare organ.
Acest lucru susține ideea că somnul este esențial pentru menținerea sănătății organelor în cadrul unei rețele coordonate creier-corp, care include echilibrul metabolic și un sistem imunitar sănătos", a explicat coordonatorul studiului, Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Colegiul de Medici și Chirurgi Vagelos de la Universitatea Columbia.
Oamenii de știință folosesc tot mai des ceasurile biologice pentru a estima dacă o persoană îmbătrânește mai repede sau mai lent decât arată vârsta sa din buletin. Aceste instrumente moderne funcționează pe bază de inteligență artificială și analizează biomarkeri preciși, cum ar fi proteinele din probele de sânge.
Deși multe teste evaluează corpul ca un întreg, organele diferite pot îmbătrâni în ritmuri complet diferite. Un exemplu familiar este degradarea mai rapidă a ovarelor, fenomen strâns legat de fertilitatea feminină. Echipa condusă de Wen s-a concentrat pe crearea unor ceasuri biologice specifice pentru fiecare organ, o inovație care poate oferi recomandări medicale personalizate.
"Toată lumea este entuziasmată de aceste ceasuri biologice și de capacitatea lor de a prezice riscul de boală și mortalitate. Însă, pentru mine, întrebarea mai captivantă este următoarea: putem asocia ceasurile biologice cu un factor de stil de viață care poate fi modificat la timp pentru a încetini îmbătrânirea?", adaugă Wen.
Somnul a devenit rapid aria ideală de studiu, în condițiile în care comunitatea medicală îi recunoaște importanța vitală.
"Și eu am un somn ușor și începusem să mă îngrijorez cu privire la efectele asupra propriului meu corp", mărturisește cercetătorul.
Pentru a dezvolta aceste ceasuri biologice, cercetătorii au analizat datele medicale de la aproximativ 500.000 de participanți din baza de date UK Biobank. Modelele de inteligență artificială au identificat semnăturile biologice ale îmbătrânirii prin scanări imagistice, proteine specifice fiecărui organ și molecule din sânge.
"La nivelul ficatului, de exemplu, avem un ceas biologic construit cu date despre proteine, un ceas pentru datele metabolice și un altul bazat pe imagistică medicală. Acest lucru ne permite să vedem dacă somnul are o legătură distinctă cu îmbătrânirea evaluată prin multiple straturi moleculare", explică Wen.
Echipa a comparat durata de somn raportată de participanți cu măsurătorile de vârstă biologică de la 23 de ceasuri genetice, care acoperă 17 sisteme de organe.
Datele colectate au scos la iveală un model grafic în formă de "U". Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore sau mai mult de 8 ore pe noapte prezintă semne clare de îmbătrânire accelerată. În schimb, cele mai sănătoase tipare de îmbătrânire apar la persoanele care bifează între 6,4 și 7,8 ore de somn în fiecare noapte.
Rezultatele nu dovedesc o relație directă de cauză-efect, însă arată clar că extremele ascund probleme de sănătate subiacente. Somnul scurt are o legătură puternică cu depresia și anxietatea. De asemenea, lipsa de odihnă favorizează obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică și tulburările de ritm cardiac.
La polul opus, atât somnul prea scurt, cât și cel prea lung predispun la boli pulmonare obstructive cronice, astm și afecțiuni digestive, precum gastrita și refluxul gastroesofagian.
"Acest tipar amplu creier-corp este important deoarece ne arată că durata somnului este o parte profund înrădăcinată în întreaga noastră fiziologie, cu implicații de anvergură în tot corpul", afirmă Wen.
Ceasurile biologice specifice organelor pot ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine relația dintre odihnă și depresia care apare la vârste înaintate.
Cercetătorii au utilizat o "analiză de mediere" pentru a explora dacă mecanismele de îmbătrânire explică legătura dintre somn și depresie. Rezultatele sugerează că somnul insuficient poate influența direct depresia tardivă. În schimb, somnul în exces afectează starea psihică prin căi biologice legate strict de îmbătrânirea creierului și a țesutului adipos (grăsimea din organism).
"Acest aspect are o implicație puternică pentru gestionarea viitoare a somnului și pentru terapiile următoare. Studiul nostru sugerează că pot exista căi biologice diferite între cei care dorm puțin și cei care dorm mult, deși ambele categorii ajung la același rezultat, adică depresia tardivă. Din acest motiv, nu ar trebui să îi tratăm în același mod", încheie Junhao Wen.