Zborul cu avionul, interzis dacă ai aceste boli. Cele 18 afecțiuni care devin un pericol major la altitudine

Vacanța de vară reprezintă momentul perfect pentru relaxare, explorare și evadare din rutina zilnică. Pentru majoritatea oamenilor, avionul este doar un mijloc rapid de a ajunge la destinația visată. Totuși, dincolo de confortul zborului, corpul uman trece printr-o serie de transformări radicale atunci când se află la altitudini mari.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) amintește periodic o regulă de siguranță esențială: companiile aeriene au dreptul legal să refuze pasagerii a căror stare de sănătate se poate agrava în timpul călătoriei.

Lista celor 18 afecțiuni care îți pot anula zborul

Politicile companiilor aeriene sunt stricte atunci când vine vorba de siguranța la bord. Comandantul aeronavei și echipajul pot decide interzicerea accesului pentru persoanele care suferă de anumite probleme medicale acute sau cronice. Potrivit OMS, sunt incluse 18 categorii de călători care au nevoie de aprobare medicală specială sau care nu pot zbura:

• Nou-născuții și viitoarele mame: Bebelușii cu o vârstă mai mică de 48 de ore (sau mai mare în cazul nașterilor premature) și femeile care au depășit săptămâna 36 de sarcină (săptămâna 32 pentru sarcini multiple).
• Problemele cardiace recente: Persoanele care suferă de angină pectorală, dureri în piept în stare de repaus sau cele care au trecut recent printr-un infarct ori un accident vascular cerebral.
• Boli respiratorii severe: Pacienții cu pneumonie, pneumotorax nerezolvat, disfuncții respiratorii în repaus sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC).
• Afecțiuni infecțioase active: Persoanele diagnosticate cu boli contagioase precum gripa, varicela sau COVID-19.
• Intervenții chirurgicale recente: Pacienții care au suferit operații la nivelul stomacului, intestinelor, ochilor, feței sau creierului, unde există riscul acumulării de aer sau gaz în organism.
• Alte riscuri majore: Persoanele cu anemie cu celule secerătoare, infecții acute ale urechii, presiune intracraniană crescută, episoade psihotice sau cei care au făcut scufundări recente (risc de boală de decompresie). De asemenea, plasturii medicali aplicați în termen de 24-48 de ore necesită atenție sporită.

Cum reacționează sângele în aer

Principala provocare pentru corpul uman la altitudine este scăderea presiunii atmosferice. Deși cabina este presurizată, cantitatea de oxigen disponibilă este mai mică decât cea de la nivelul mării.

Studiile medicale arată că saturația de oxigen din sângele unui pasager poate scădea de la o valoare normală de 94% la sol, până la 85% în timpul zborului. Această ușoară hipoxie, combinată cu aerul extrem de uscat din cabină și imobilitatea prelungită, suprasolicită inima și plămânii.

Pentru un organism sănătos, adaptarea se face rapid prin accelerarea ritmului cardiac, însă pentru o persoană cu afecțiuni respiratorii, zborul devine un risc major.

Mecanismul din spatele jet lag-ului

Traversarea mai multor fusuri orare perturbă ritmul circadian, adică ceasul intern al organismului. Glanda pineală secretă melatonină, hormonul care induce somnul, în funcție de lumină și întuneric. Atunci când zburăm pe distanțe lungi, acest echilibru se rupe.

Efectele privării acute de somn și ale decalajului orar se resimt imediat prin:

• Insomnie și somnolență severă în timpul zilei.
• Scăderea capacității de concentrare și tulburări de memorie.
• Probleme digestive și stări de spirit oscilante.

De regulă, organismul are nevoie de o săptămână pentru a se recalibra complet după un zbor transatlantic.

Infecțiile și riscul de tromboză

Spațiul închis și recircularea aerului reprezintă un mediu propice pentru răspândirea virusurilor. Chiar dacă avioanele moderne folosesc filtre HEPA de înaltă performanță, riscul rămâne valabil prin contactul direct cu suprafețele contaminate sau prin proximitatea fizică față de un pasager bolnav.

Multe boli au o perioadă de incubație de 24 de ore, ceea ce înseamnă că un călător poate transmite un virus fără să prezinte încă simptome vizibile.

Un alt pericol real este tromboza venoasă profundă (TVP), supranumită și "sindromul clasei economice". Lipsa de mișcare pe o durată lungă favorizează apariția cheagurilor de sânge în venele picioarelor. F

actorii de risc includ obezitatea, vârsta înaintată, sarcina, fumatul sau tratamentele hormonale. Pentru a preveni această afecțiune, medicii recomandă hidratarea constantă și exercițiile ușoare de mișcare a picioarelor în timpul zborului.