Ce trebuie să știi despre beta-blocante dacă ai BPOC. Prof. dr. Elisabeta Bădilă explică de ce ideea că sunt interzise este un mit.
Persoanele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) au nevoie de atenție nu doar pentru sănătatea plămânilor, ci și pentru cea a inimii. Tratamentul cu beta-blocante, cauza dificultăților de respirație și controlul tensiunii arteriale sau al colesterolului sunt câteva dintre aspectele care pot influența îngrijirea acestor pacienți. Prof. dr. Elisabeta Bădilă explică de ce unele convingeri despre asocierea dintre BPOC și bolile cardiovasculare sunt greșite.
BPOC este o boală respiratorie cronică, dar prezența sa nu exclude alte afecțiuni care pot afecta starea de sănătate a pacientului. În special, problemele cardiovasculare necesită o atenție deosebită, deoarece simptomele pot avea mai multe cauze, iar controlul factorilor de risc rămâne important.
Prof. dr. Elisabeta Bădilă atrage atenția asupra a trei mituri care pot influența deciziile medicale în cazul persoanelor cu BPOC: interdicția tratamentului cu beta-blocante, atribuirea automată a dispneei bolii pulmonare și ideea că hipertensiunea arterială și colesterolul au o importanță secundară.
Unul dintre miturile despre tratamentul persoanelor cu BPOC este că beta-blocantele nu pot fi administrate din cauza bolii respiratorii.
Prof. dr. Elisabeta Bădilă respinge această convingere și subliniază importanța alegerii corecte a tratamentului.
"Tratamentul beta-blocant este interzis în BPOC este un mit. În realitate, beta-blocantele, dacă știi să alegi ce trebuie, sunt bine tolerate și salvează viața", a explicat prof. dr. Elisabeta Bădilă.
Alegerea medicamentului potrivit și evaluarea individuală a pacientului sunt esențiale pentru ca tratamentul să răspundă nevoilor sale.
Dificultățile de respirație, cunoscute sub numele de dispnee, sunt un simptom important în BPOC. Totuși, faptul că o persoană are această boală nu înseamnă că orice episod de dispnee are exclusiv o cauză pulmonară.
"Dispneea este de la plămâni, oricum are BPOC este un mit, pentru că trebuie să căutăm activ și insuficiența cardiacă prin ecocardiografie și NT-proBNP", mai explică medicul.
Ecocardiografia permite evaluarea structurii și a funcției inimii, iar NT-proBNP este un marker din sânge care ajută la evaluarea insuficienței cardiace. Rezultatele acestor investigații, alături de datele clinice, pot contribui la identificarea cauzei simptomelor.
Dificultățile de respirație nu trebuie atribuite automat BPOC. Evaluarea medicală trebuie să ia în calcul și o posibilă afecțiune cardiacă, mai ales atunci când simptomele impun investigații suplimentare.
Un alt mit vizează prioritățile de tratament. În cazul persoanelor cu BPOC, controlul bolii respiratorii poate ajunge să ocupe un loc central, în timp ce hipertensiunea arterială și colesterolul crescut primesc mai puțină atenție.
"La un pacient cu BPOC, un alt mit este că trebuie să trecem pe planul doi controlul hipertensiunii și al colesterolului, să prioritizăm BPOC-ul. Riscul cardiovascular este crescut. Avem ținte de tensiune și de LDL-colesterol ca în fața oricărui pacient care are numai probleme cardiovasculare", a mai explicat dr. Elisabeta Bădilă.
Tensiunea arterială și LDL-colesterolul, cunoscut drept colesterolul "rău", rămân indicatori importanți pentru evaluarea riscului cardiovascular.
Prin urmare, tratamentul BPOC nu trebuie să înlocuiască măsurile necesare pentru controlul hipertensiunii și al colesterolului. Cele două categorii de probleme medicale trebuie evaluate și gestionate în funcție de nevoile fiecărui pacient.
Cele trei mituri evidențiate de prof. dr. Elisabeta Bădilă au un mesaj comun și anume îngrijirea persoanelor cu BPOC nu trebuie să se limiteze la sănătatea plămânilor.
Tratamentul cu beta-blocante necesită o alegere adecvată, dispneea poate avea și o cauză cardiacă, iar hipertensiunea arterială și LDL-colesterolul trebuie să rămână sub control.
Pentru pacienți, este important ca orice simptom nou sau persistent să primească o evaluare medicală adecvată, iar tratamentele să nu fie întrerupte ori modificate fără recomandarea medicului. O abordare care ține cont atât de boala respiratorie, cât și de riscul cardiovascular contribuie la o îngrijire mai completă.