Ce este diabetul zaharat și cum îl poți preveni?

FOTO: Shutterstock

Informațiile corecte despre cauze, semne și acțiuni preventive ajută la menținerea sănătății și la evitarea complicațiilor pe termen lung.

Acest articol îți oferă explicații clare, exemple utile și recomandări practice pentru a înțelege ce este diabetul zaharat și ce poți face ca să îl previi. Amintește-ți că orice decizie medicală trebuie luată împreună cu un specialist. Materialul urmărește doar să informeze, nu să înlocuiască sfatul medicului. 

Ce este diabetul zaharat?

Diabetul zaharat se definește ca o boală cronică ce apare atunci când organismul nu mai reglează bine nivelul de zahăr din sânge (glucoza). Glicemia crește atunci când corpul nu produce suficientă insulina sau nu folosește eficient acest hormon. Insulina, secretată de pancreas, ajută glucoza să fie preluată din sânge de celule, unde se transformă în energie.

Când apar probleme cu producția sau acțiunea insulinei, glucoza rămâne în sânge, iar celulele nu mai primesc energia necesară pentru funcționarea normală. Nivelul mare de zahăr în sânge poate duce în timp la complicații la nivelul ochilor, rinichilor, nervilor sau inimii.

Există câteva forme principale de diabet, cu caracteristici diferite:

Diabetul de tip 1 se dezvoltă, de obicei, la copii sau adolescenți. În acest caz, sistemul imun distruge celulele producătoare de insulină din pancreas și organismul nu mai secretă deloc acest hormon.

Diabetul de tip 2 apare preponderent la adulți, dar și la tineri, mai ales ca urmare a unui stil de viață dezechilibrat. Pancreasul produce mai puțină insulină decât este nevoie sau corpul nu reacționează la fel de bine la acest hormon (rezistență la insulină).

Prediabetul reprezintă stadiul în care glicemia depășește limitele normale, dar nu atinge valorile de diagnostic pentru diabet.

Diabetul gestațional afectează unele femei în timpul sarcinii și de obicei dispare după naștere, însă poate crește riscul ulterior atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Cum recunoști diabetul? Simptome și diagnostic

Multe persoane se întreabă dacă pot recunoaște singure diabetul sau dacă există semne care să le atragă atenția. Simptomele nu apar întotdeauna imediat, iar uneori sunt atât de discrete încât pot trece neobservate. Totuși, există câteva manifestări comune care ar trebui să te determine să mergi la medic:

  • sete permanentă, neobișnuită
  • nevoia de a urina frecvent, inclusiv noaptea
  • oboseală accentuată, aparent fără cauză
  • vedere încețoșată
  • scădere bruscă și neintenționată în greutate (mai ales la copii și tineri)
  • infecții repetate ale pielii sau tractului urinar

De exemplu, o persoană care merge la toaletă de mai multe ori pe noapte, bea foarte multă apă și se simte tot timpul obosită ar trebui să își testeze glicemia cât mai curând. Medicul poate recomanda analize precum glicemia a jeun (pe nemâncate), testul de toleranță la glucoză sau hemoglobina glicată (HbA1c). Aceste teste ajută la depistarea precoce a diabetului și la monitorizarea stării de sănătate.

Pentru mai multe detalii, poți consulta lista completă a simptomelor diabetului și a investigațiilor recomandate.

Prediabetul merită o atenție specială – dacă glicemia nu depășește pragul pentru diagnostic, dar este peste limita normală, intervențiile rapide pot preveni instalarea bolii.

Cauze și factori de risc pentru diabetul zaharat

Dezvoltarea diabetului zaharat se explică printr-o combinație de factori medicali, genetici și de stil de viață. Unii factori nu pot fi modificați, dar poți gestiona sau reduce impactul altora prin alegeri sănătoase.

Factori pe care nu îi poți schimba:

  • istoric familial de diabet (rude apropiate cu această afecțiune)
  • vârsta (după 40 de ani, riscul crește treptat)
  • anumite boli ale pancreasului sau unele tratamente medicamentoase
  • Factori pe care îi poți influența:
  • alimentația bogată în zahăr rafinat și grăsimi nesănătoase
  • lipsa activității fizice regulate
  • obezitatea, în special atunci când grasimea se acumulează la nivel abdominal
  • stresul prelungit și lipsa odihnei suficiente

De pildă, o persoană care nu face mișcare, mănâncă frecvent produse de tip fast-food și are în familie cazuri de diabet prezintă un risc mai mare. Adoptarea unui program de exerciții fizice și scăderea aportului de alimente hipercalorice pot reduce acțiunea negativă a factorilor de risc modificabili.

Obezitatea afectează direct răspunsul la insulină, ceea ce impune pancreasului să lucreze mai mult și poate duce, treptat, la instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Prevenția diabetului: alimentație, mișcare și obiceiuri sănătoase

Adoptarea unor măsuri simple în fiecare zi ajută la reducerea riscului de diabet, indiferent că ai sau nu cazuri în familie. Schimbările în dietă, activitate și gestionarea stresului pot avea un impact real pe termen lung.

Ce să mănânci și ce să eviți:

  • include zilnic legume, fructe proaspete, cereale integrale și leguminoase
  • redu la minimum produsele procesate, dulciurile concentrate, băuturile îndulcite
  • limitează consumul de grăsimi saturate și carne roșie
  • hidratează-te corect (apă și ceaiuri fără zahăr)
  • preferă gustările sănătoase (semințe, iaurt natural, fructe)

De exemplu, un mic dejun cu ovăz, lapte și fructe, sau o cină care include pește, broccoli și salată, reprezintă opțiuni prietenoase cu glicemia.

Mișcarea fizică

Activitatea fizică regulată crește sensibilitatea organismului la insulină. Recomandă-te să faci minimum 30 de minute de mișcare moderată zilnic - mers alert, bicicletă sau înot. Chiar și urcatul scărilor, mersul pe jos până la serviciu sau dansul ajută la menținerea sănătății metabolismului.

Încearcă să reduci perioadele lungi de stat la birou. La fiecare oră, ridică-te, mișcă-te câteva minute sau fă întinderi simple.

Alte măsuri utile

  • gestionează stresul prin rutine relaxante: lectură, muzică, exerciții de respirație sau relaxare
  • dormi între 7 și 8 ore/noapte; lipsa somnului afectează răspunsul insulinic
  • menține legătura cu familia și prietenii pentru sprijin emoțional și motivație
  • programează analize anuale pentru monitorizarea glicemiei, în special dacă ai factori de risc

Monitorizarea sănătății și consultarea medicului

Indiferent dacă ai sau nu factori de risc, e recomandat să soliciți anual un control cu analize de sânge pentru glicemie și HbA1c, analize ce oferă o imagine clară asupra modului în care corpul gestionează zahărul. În cazul în care observi modificări persistente (oboseală, sete exagerată, urinări frecvente), adresează-te medicului pentru investigații suplimentare.

Automedicația sau diagnosticarea pe cont propriu pot agrava starea de sănătate. Discută întotdeauna cu medicul sau farmacistul înainte de a începe orice tratament sau supliment alimentar.

Trebuie să știi că diabetul netratat poate avea efecte negative pe termen lung, cum ar fi afectarea vaselor de sânge, nervilor, rinichilor sau ochilor, ceea ce face cu atât mai importantă prevenția și controlul regulat.

Acest articol are scop informativ și nu poate înlocui consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic, tratament sau orice recomandare personalizată, mergi la medic sau farmacist. Ai grijă de sănătatea ta și acționează pentru prevenție!

Articole similare

Ce este diabetul zaharat și cum îl poți preveni?

20 aug 2025, 15:24
Diabetul zaharat afectează tot mai multe persoane, indiferent de vârstă sau stil de viață. Mulți cred că nu vor avea probleme cu glicemia, însă oricine poate dezvolta diabet dacă se ignoră...