De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Cercetătorii au identificat un nou tip de precursor al celulelor adipoase (numit CP-A), care apare specific în perioada de mijloc a vieții și determină o creștere rapidă a grăsimii abdominale, indiferent de dietă sau exerciții fizice. Studiul publicat în revista Science contrazice ideea larg răspândită că îngrășarea la vârsta mijlocie se datorează doar măririi celulelor adipoase existente.
"Un rezultat esențial al muncii noastre este că, în ciuda ratei scăzute de reînnoire a adipocitelor la adulții tineri, adipogeneza este deblocată în timpul vârstei mijlocii", explică echipa de cercetare de la City of Hope Medical Center și UCLA.
Monitorizând formarea celulelor de grăsime la șoareci de diferite vârste, oamenii de știință au constatat că șoarecii tineri rareori generau noi celule adipoase. În schimb, șoarecii de vârstă mijlocie prezentau o explozie de formare a acestora. Peste 80% dintre celulele de grăsime din zona abdominală a șoarecilor de 12 luni (vârstă echivalentă cu 40 de ani la oameni) erau noi, în comparație cu aproape nicio celulă nouă la șoarecii tineri.
Modelul observat la șoareci a fost familiar: talie mărită, reducerea consumului energetic și rezistență la insulină — toate semnele metabolice ale îmbătrânirii care cresc riscul de diabet și boli de inimă.
Cercetătorii au identificat astfel un nou tip de precursor al celulelor adipoase, denumit "CP-A" (committed preadipocyte, age-enriched), capabil să se înmulțească rapid și să se transforme în celule mature de grăsime.
Noi celule de grăsime explică de ce ne îngrășăm la vârsta mijlocie - FOTO: Freepik@lia_russy
Pentru a valida că descoperirile nu sunt specifice doar șoarecilor, echipa a analizat mostre de țesut adipos uman. Rezultatul: aceleași celule CP-A au fost descoperite și la oameni de vârstă mijlocie, cu o creștere semnificativă a numărului acestora înainte de a scădea la vârste mai înaintate.
În plus, atunci când aceste celule de grăsime provenite de la indivizi de vârstă mijlocie au fost transplantate la șoareci tineri, ele și-au păstrat comportamentul agresiv de producere a grăsimii. Acest lucru arată că schimbările sunt intrinseci acestor celule și nu doar un răspuns la modificările hormonale sau metabolice asociate cu îmbătrânirea.
Spre deosebire de majoritatea celulelor stem care își pierd funcționalitatea odată cu înaintarea în vârstă, precursorii adipoși devin mai eficienți odată cu îmbătrânirea.
Cercetătorii au mai identificat un receptor celular numit LIFR (receptorul factorului inhibitor al leucemiei), care marchează și controlează aceste celule adipoase specializate ale vârstei mijlocii. Blocând acest receptor cu medicamente, au reușit să prevină expansiunea grăsimii viscerale la șoareci.
Descoperirea deschide posibilitatea unor tratamente viitoare care să prevină îngrășarea specifică vârstei mijlocii, fără a afecta funcțiile normale ale țesutului adipos.
Pe măsură ce obezitatea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică, înțelegerea proceselor biologice din spatele îngrășării la vârsta de mijloc oferă o rază de speranță. Studiul demonstrează că îngrășarea la această vârstă nu este doar o problemă de voință, ci un proces biologic programat care ar putea, într-o zi, să fie modificat.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Aceste două semne care apar dimineața pot indica prezența diabetului. Sunt mai mult decât banale.
Aceste cinci semne ale diabetului apar în faza de debut a bolii. Sunt semne minore, dar esențiale.
